În îndepărtata regiune Imereti din Georgia, călugării urcă pe o stâncă înaltă și verticală ca un stâlp. Kațhi are o înălțime de 40 de metri, iar escaladarea ei înseamnă o ascensiune curajoasă și plină de adrenalină. De ce fac asta călugării? Pentru a fi mai aproape de Dumnezeu. În vârful stâncii se află o mănăstire unică în lume.
Situat la aproximativ 200 de kilometri vest de capitala Georgiei, Tbilisi, este greu de ajuns în acest punct, cunoscut și sub numele de Pilastrul, Stâlpul sau Coloana Kațhi. Nu există trenuri în această parte a regiunii, așa că singura modalitate de a ajunge acolo este cu mașina sau cu autobuzul, dar drumul merită: dealuri cu spinări ondulate și păduri luxuriante de pini flanchează traseul.
Ultima parte a excursiei presupune o drumeție de 20 de minute pe jos, timp în care monolitul se ițește la orizont. Este o experiență magică, care se intensifică pe măsură ce călătorul se apropie de stânca în sine. Urmează un urcuș abrupt pe niște trepte rudimentare. La poalele stâncii, în partea dreaptă, se pot zări deja biserica din piatră și o capelă micuță.
În stânga, coloana stâncoasă de 40 de metri se înalță în toată semeția ei hipnotizantă având în vârf unul dintre cele mai izolate lăcașuri de cult din lume.
Cine au fost „stâlpnicii”
Dedicată unui călugăr numit Maxim Mărturisitorul, mănăstirea din vârf ar fi fost construită undeva între secolele al VI-lea și al VIII-lea de către așa-numiții „stâlpnici” sau „călugării stâlpilor”, care credeau că rugăciunea în vârful unor astfel de locuri înalte și izolate îi va îndepărta de tentațiile lumești.
În orice caz, istoricii cred că aici călugării au început să locuiască în jur de secolul al X-lea, deși încă nu e clar cum au ajuns în vârf, darămite cum au cărat materialele de construcție pentru a construi biserica. Călugării au trăit în vârful stâncii Kațhi timp de secole. Ultimul a coborât definitiv abia în 2015. Astăzi, Kațhi este un loc de pelerinaj pentru mulți creștini ortodocși, dar și o atracție turistică pentru oamenii care se adună aici pentru a fi martorii unei priveliști amețitoare.
Ultimul călugăr din vârful stâncii Lăcașul din vârful stâncii a rămas învăluit în mister până în 1944, când, pentru prima dată în istoria modernă, un grup din afara ordinului religios a escaladat coloana de piatră și a găsit ruinele. Pe lângă biserică, au mai găsit trei chilii de pustnici și o pivniță.
La câteva decenii după această descoperire, la începutul anilor 1990, un călugăr pe nume Maxim Qavtaradze, cu ajutorul localnicilor și al Agenției Naționale pentru Conservarea Patrimoniului Cultural din Georgia, a restaurat mănăstirea, folosind frânghii și scripeți pentru a transfera materialele. A instalat apoi și o scară subțire de fier, de 40 de metri, fixată cu șuruburi de peretele stâncii, pentru a ușura ascensiunea.
Părintele Maxim a urcat apoi pe scară, a renunțat la viața lumească și a trăit în lăcașul din înaltul cerului coborând doar ocazional pentru întâlniri de rugăciune în biserica aflată mai jos, la baza stâncii.
„Când am urcat prima oară, n-am îndrăznit să mă uit în jos”
Și-a petrecut cea mai mare parte a timpului în izolare, citind și rugându-se, iar proviziile de hrană erau transportate până la el cu ajutorul unor scripeți. Cu toate acestea, odată ce au început să sosească turiști, iar locul nu mai oferea pacea și liniștea de odinioară, el a coborât definitiv în 2015 și este acum actualul conducător al Mănăstirii Kațhi.
„Prima dată când am urcat, nu am îndrăznit să mă uit în jos. Dar acum m-am obișnuit și pot să termin traseul mortal în aproximativ 15-20 de minute fără frânghie sau ham de asigurare”, mărturisește părintele Maxim. Vizitatorii au voie să urce doar până la primul nivel al stâlpului de calcar, unde pot aprinde lumânări și se pot ruga lângă o cruce din secolul al VI-lea care a fost încastrată în piatră.
Biserica lui Simeon Stâlpnicul, situată la poalele stâncii și denumită așa după un călugăr creștin care a trăit în vârful unui stâlp la Alep, în Siria, este împodobită cu artefacte și picturi religioase. Dar sus, la mănăstirea lui Maxim Mărturisitorul numai călugării au voie să urce, ca să se roage. Este, de asemenea, un loc interzis femeilor. (surse: BBC, CNN)