Așa cum ne-a obișnuit premierul Ungariei Viktor Orban vine an de an la Școala de Vară de la Baile Tușnad unde prezintă face declarații ce țin loc de linii directoare pentru politica externă a Ungariei pentru următorul an.Anul acesta premierul Ungariei, Viktor Orban, a lăudat, la Băile Tuşnad, ideile în materie de combatere a terorismului şi imigraţiei propuse de Donald Trump, candidatul republican la preşedinţia SUA, catalogându-l drept un politician “curajos” şi cerând UE să respecte suveranitatea statelor membre. 

Premierul de dreapta al Ungariei a acuzat Uniunea Europeană că are o atitudine slabă în faţa a ceea ce el consideră a fi ameninţarea fundamentală reprezentată de cei peste un milion de imigranţi extracomunitari veniţi anul trecut în Europa.

Liderul ungar consideră că Occidentul nu a acţionat în mod inteligent înlăturând regimuri nedemocratice dar stabile în Libia, Siria şi Irak fără a garanta stabilitatea postconflict, argumentând că în acest fel Europa a devenit expusă afluxului de imigranţi. Mai rău, a continuat Orban, în loc să susţină regimurile care încearcă să deţină controlul în state afectate de conflicte din nordul Africii şi din Orientul Mijlociu, Europa le critică pentru deficienţe democratice.

Decizia Marii Britanii de a ieşi din UE este sfârşitul erei în care Blocul comunitar a fost actor de nivel mondial, crede Orban. Acum, Uniunea Europeană este un actor regional, în cel mai bun caz este capabilă să influenţeze evenimente din apropiere, dar altfel riscă să piardă chiar şi această capacitate, a subliniat premierul Ungariei.

Despre cum se văd declarațiile premierului Orban în Ungaria am întrebat pe Edit Zgut de la Institutul de studii politice din Budapesta, Political Capital (http://www.politicalcapital.hu/)

Deși Bertalan Havasi, șeful biroului de presă a Prim-ministrului, după ce a văzut reacțiile sporite față de problema în cauză, a declarat că mențiunea nu a fost mai mult decât o concluzie simplistă trasă de jurnaliști, Viktor Orbán confirmându-și poziția. Capul guvernului maghiar a precizat că politica Democraților este dăunătoare Europei și fatală Ungariei, pe când, contrar acesteia, politica Republicanilor este vitală pentru țara noastră. Viktor Orbán l-a lăudat pe Trump pentru politicile sale cu privire la anti-imigrație, consolidarea serviciilor secrete și stoparea exportului democrației americane. Chiar dacă Orbán a subliniat importanța încetării exportului democratic în contextul conflictelor din Orientul Mijlociu, s-ar părea clar că Trump ar susține liderii statelor intolerante, inclusiv pe Orbán.

            Susținerea lui Donald Trump este greu de explicat în termenii intereselor diplomatice maghiare, luând în considerare mai ales anumite declarații date de Trump ce indică schimbarea rolului SUA în interiorul NATO. Spre exemplu, el nu ar garanta protecția Statelor Baltice, amenințate în cazul unui atac al Rusiei, deoarece acestea nu cheltuiesc necesarul cerut pentru apărare. Astfel, Trump pune la îndoială existența dreptului la Articolul 5 al Tratatului Nord-Atlantic, ce prevede faptul că în cazul unei agresiuni împotriva unui stat membru, aceasta poate conta pe ajutorul celorlalte. Toate acestea fiind în paralel cu ambițiile geopolitice ale președintelui rus, Vladimir Putin.

            În condiţiile în care candidatul Republican ar fi ales, politica externă a Statelor Unite ar lua o poziție de izolare, în cadrul căreia Trump nu ar contesta regimurile ce ar încălca constant drepturile omului, dăunând astfel sistemului de control și echilibru. Pe cealaltă parte, regimul Orbán se așteaptă ca în cazul unei victorii ale Democraților, administrația Clinton să fie un oponent puternic al ambițiilor intolerante. Discursul Prim-ministrului maghiar se încadrează în rândul guvernelor populiste de dreapta aliniate politicii Eurosceptice, ce nu se opune existenței Uniunii Europene și nu respinge calitatea de membru UE, ci se opune actualului curent instituțional UE și modului de funcţionare al acestuia. Orbán, alături de retorica antisistem a guvernului, a repetat că actuala conducere europeană a eșuat, fiind o criză de elită și o criză democratică în Europa și în Vest. Integrarea și mai profundă nu este în interesul politic al regimului Orbán, iar dacă statele membre încep să se îndrepte în această direcție după Brexit, guvernul va fi nevoit să încurajeze opoziția maghiară pentru a se alătura statelor de bază ce caută o cooperare mai îndeaproape pentru binele populației. Tonul Eurosceptic și panica legate de criza migrației servesc acestui scop precum și referendumului privind cotele de refugiați. Singurul punct nou în discursul său privind integrarea a fost crearea unei Armate Europene comune, idee ce a fost suținută anterior și de către Comisia Europeană și Partidul Socialist Maghiar. Orbán a explicat că acest lucru este necesar din cauza Brexitului și de șubreda putere militară a continentului. Declarația sa este în contradicție cu retorica guvernului privind importanța suveranității naționale, dat fiind faptul că o Armată Europeană comună ar fi o instituție supranațională.

Articol aparut in Historia.ro