Cum va arăta civilizaţia modernă după încetarea pandemiei de COVID-19? Va avea o revenire rapidă? Sau va intra în colaps? Nimeni nu poate prevesti viitorul. Însă ne putem baza pe experienţele civilizaţiilor din trecut care au trecut prin epidemii. Multe dintre ele ne arată că revenirea n-a fost deloc uşoară, iar agonia a continuat datorită efectelor negative cauzate de epidemii.
De obicei, foametea şi războaiele contribuiau la declanşarea epidemiilor fiindcă oamenii erau fie subnutriţi şi automat lipsiţi de imunitate. Epidemiile mai erau cauzate din cauza comerţului şi interacţionării oamenilor din regiuni diferite la întruniri diplimatice sau războaie. Dar epidemiile contribuiau la rândul lor la izbucnirea altor războaie pentru resurse şi teritorii din cauza perioadelor de foamete cauzate de epidemii şi colapsului economic al regatelor şi imperiilor. După cum am observat în anul 2020, măsurile de carantinare sistează activităţile economice ale
societăţii, ceea ce duce la falimentarea producătorilor şi afacerilor acestora. Automat sunt afectate şi fondurile statelor care depind de taxe.
Încetarea unei epidemii nu însemna că vor veni vremuri mai bune, cel puţin, nu imediat. Civilizatiile din trecut nu dispuneau de vaccinuri şi de alte tehnologii ale medicinei moderne de azi care ne fac vieţile mai uşoare.
Deşi suntem încă departe de momentul încheierii pandemiei după cum declară OMS, au apărut informaţii că după încetarea pandemiei de COVID-19 în 2022-2024 ne vom confrunta cu o recesiune dacă nu se vor lua măsuri pentru combaterea inflaţiei. Criza energetică, criza semiconductorilor, criza alimentelor, criza aprovizionării ar putea împinge toate statele de pe planetă spre o perioadă de stagnare îndelungată şi de revenire lentă.
În ultima vreme, tensiunile preexistente pandemiei au luat amploare între marile puteri. SUA, Rusia şi China care se află în plină cursă a înarmării şi chiar în prag de confruntare militară . Pandemia de COVID-19 ar mai putea duce la sfârşitul hegemoniei americane şi începutul supremaţiei chineze asupra economiei globale. China, conform declaraţiilor oficialilor de la Beijing, a reuşit să-şi imunizeze aproape toată populaţia şi ar putea fi prima ţară care îşi va reveni după pandemie.
Civilizaţiile din trecut s-au prăbuşit economic din cauza epidemiilor pentru că nu au putut lua măsuri de prevenire a infectării populaţiei. Spre deosebire de acestea, civilizaţia modernă dispune de guverne, instituţii, organizaţii non-guvernamentale, organizaţii mondiale şi corporaţii care sunt preocupate de problemele şi bunăstarea oamenilor de rând. Pandemia i-a determinat pe cei mai puternici oameni ai planetei să ia în calcul o mare resetare a economiei, societăţii şi politicii la nivel global din cauza inegalităţii sociale şi discriminării la aspecte precum educaţia, securitatea şi accesul la medicina modernă.
Ieşirea din pandemie pentru civilizaţia modernă va fi în orice caz mai uşoară datorită medicinei moderne. Aşa cum îndeamnă OMS şi guvernele lumii, cu cât se vor vaccina mai mulţi oameni la nivel global, cu cât vom reveni mai repede la viaţa de dinainte. Civilizaţiile din trecut n-au avut facilităţile actuale şi din această cauză multe dintre acestea au stagnat ori s-au prăbuşit.
Gripa spaniolă, variola, poliomielita, turbeculoza, ciuma bubonică sau holera care au terorizat omenirea de-a lungul mileniilor şi au provocat zeci de milioane de morţi nu mai sunt periculoase în prezent datorită vaccinării şi respectării regulilor de igienă.
- Ciuma lui Pericle – febra care a pus capăt democraţiei ateniene
- Suspecţii:Rickettsia typhi (Tifos), Salmonella enterica subsp. enteric (febra tifoidă) sau Ebolavirus
- Focarul : Atena, Grecia - epidemia a izubcnit din portul Pireus, s-a extins în Libia, Egipt şi Etiopia
- Perioada : 429 î.e.n.- 426 î.e.n.
- Numărul deceselor: 75.000 – 100.000
- Simptome: febră, inflamaţii, tuse, vărsături, pustule, diaree, hemoragii intestinale şi deces (conform istoricului atenian
Tucidide) - Înainte de epidemie: Prima epidemie documentată din istorie a fost Ciuma Ateniană sau Ciuma lui Pericle. La vremea aceea, Atena condusă de Pericle era un veritabil imperiu maritim şi comercial datorită minelor de argint şi flotei sale de trireme. Avea un sistem democratic reprezentativ la care participau toţi cetăţenii atenieni (femeile. străinii şi sclavii erau excluşi). Oraşul-stat atenian înflorea pe plan cultural, oraşul devenind cunoscut datorită Partenonului de pe Acropole, agorei şi teatrului. Era un avanpost pentru negustori, dar mai ales pentru arhitecţi, poeţi, filosofi, dramaturgi, sculptori, comedianţi şi prostituate cu talente artistice numite hetaire . Istoricii consideră anii de domnie ai lui Pericle drept Epoca de Aur a Atenei
- După epidemie: În 431 î.Hr. Atena a intrat în război cu Sparta. O epidemie stranie s-a declanşat în anul 429 î.Hr.şi a început să-i răpună pe atenieni. Cavavrele celor răpuşi de ciumă erau aruncate în gropi comune, depuse în temple sau arse. Însuşi Pericle, conducătorul atenian care a condus oraşul-stat spre glorie, a fost ucis de boală. Atenienii care nu ştiau de existenţa microorganismelor şi virusurilor credeau că epidemia a fost o pedeapsă divină. Istoricul atenian Tucidide scria că nimănui nu-i mai era frică de lege şi mulţi au ajuns să comită infracţiuni. Epidemia a dăunat enorm Atenei care nu s-a mai putut recupera economic şi i-a redus enorm capacitatea de a rezista Spartei. După 27 ani de război, dintr-o mare putere navală, culturală comercială şi mai ales, democratică, Atena a ajuns sub ocupaţia Spartei care a instaurat dictatura celor 30 de tirani. Atena a fost ocupată de macedoneni şi de romani în secolele următoare. Ce soartă ar fi avut Atena în Războiul Peloponesiac dacă epidemia nu ar fi izbucnit? Cum ar fi arătat cursul istoriei dacă Atena avea medicina modernă de azi ca sa combată epidemia?
- Ciuma lui Galen sau Ciuma Antonină – variola care a marcat prăbuşirea Imperiului Roman şi a Dinastiei Han
- Principalul suspect: Variolavirus
- Focarul: Seleucia când era asediată – răspândit de legiunile romane în tot Imperiul Roman şi Imperiul Chinez
- Perioada:165 e.n. – 189 e.n.
- Numărul deceselor: 5-10 milioane
- Simptome: febră ,diaree şi faringită, erupţie cutanată, uneori uscată şi alteori pustuloasă, deces (conform medicului grec Galen şi cărturarului chinez Ge Hong)
- Înainte de pandemie: În anul 165 d.Hr., Imperiul Roman era la apexul său, controlând Europa mediteraneană, Africa de Nord, Orientul Apropiat şi sudul Angliei de azi. Economia şi comerţul prospereau datorită expansiunii imperiului prin războaie şi construit drumuri şi porturi. Imperiul era condus de un împărat, dar şi de un corp legislativ numit Senat, dar fără rol decizional. Cealaltă mare putere era Imperiul Chinez condus de dinastia Han, condus de împărat cu rol figurativ care împărţea puterea cu nobilimea şi miniştrii care alcătuiau guvernul central. Dinastia Han a cunoscut o epocă a prosperităţii economice şi a asistat la o creştere semnificativă a economiei monetare. Perioada a cunoscut o serie de inovaţii instituţionale limitate. Pentru a-şi finanţa campaniile militare şi aşezarea teritoriilor de frontieră nou cucerite, guvernul Han a naţionalizat afacerile private de sare şi fier. Ştiinţa şi
tehnologia în timpul perioadei Han au înregistrat progrese semnificative ca procesul de fabricare a hârtiei, utilizarea numerelor negative în matematică, harta în relief, sfera armilară cu propulsie hidraulică pentru astronomie şi un seismometru. - După pandemie: În anul 165 a izbucnit Ciuma Antonină (sau ciuma lui Galen după numele medicului care a descris-o). Ciuma s-a numit antonină pentru că Luciu Verus, fiul adoptiv al împăratului Antoninus Pius, a murit în 169 din cauza ei. Istoricii cred că ar fi fost mai degrabă o epidemie de variolă şi că ar fi fost cauzată de răspândirea ei din Orientul Apropiat de către legiunile de soldaţi întorşi din campaniile militare împotriva parţilor (cel mai probabil în urma asediului oraşului Seleucia). Legiunile au răspândit virusul variolei în Galia după ce au traversat Rinul. De atunci, între 5 şi 10 milioane de oameni din tot imperiul au murit- aproape 10% din populaţia imperiului de atunci. La Roma erau zilnic 2000 de decese raportate. Pentru virusul variolei a fost mult mai uşor să se răspândească datorită drumurilor romane. Ciuma l-a marcat şi pe împăratul filosof Marcus Aurelius care şi-a pierdut mulţi copii şi chiar el ar fi murit în 180 d.Hr. din cauza epidemiei. Pe parcursul domniei sale, Marcus Aurelius a fost nevoit să înroleze sclavi, bandiţi şi gladiatori pentru a-şi înlocui soldaţii infectaţi şi răpuşi în luptele cu germanicii. Epidemia de variolă a ajuns răspândită şi în China dinastiei Han şi pe coastele Oceanului Indian. Imperiul Han a fost devastat de variolă în mai multe valuri între anii 151 şi 185, ceea ce a dus la Răscoala Turbanelor Galbene. Ce s-a întâmplat apoi? Dinastia Han s-a prăbuşit în anul 220, fiind succedată de Perioada Celor Trei Regate (Wei, Shu şi Wu) care s-au războit între ele până în 280 când a fost instaurată noua dinastie Jin. Pentru Imperiul Roman a urmat o îndelungată agonie după moartea împăratului Marcus Aurelius. Uciderea împăratului Commodus, fiul lui Marcus Aurelius, a marcat sfârşitul epocii de prosperitate şi hegemonie romană cunoscută drept Pax Romana. Din cauza pandemiei care a perturbat Imperiul Roman şi i-a sistat perioada de prosperitate şi stabilitate au urmat trei secole de invazii ale populaţiilor germanice migratoare, de crize economice, de recolte proaste, de anarhie, războaie civile şi uzurpări ale tronului Romei conduse de generali care s-au proclamat împăraţi şi care la rândul lor au fost asasinaţi de alţi generali care şi-au atribuit titlul de împăraţi. În cele din urmă, Imperiul Roman a ajuns divizat între Imperiul Roman de Apus (care a fost sucombat de invazia popoarelor germanice până în anul 476) şi Imperiul Roman de Răsărit, iar disperarea a determinat pătura săracă a populaţiei imperiului (mai ales plebeii şi sclavii) să renunţe la politeism şi să se convertească la creştinism. Europa a intrat în Evul mediu, în îndelungata epocă întunecată a stagnării pe plan economic şi tehnologic.
- Ciuma lui Iustinian care aproape a ruinat Imperiul Bizantin
- Suspectul: Yersinia pestis
- Focarul: Egipt – transmisă prin grâul comercializat la Constantinopol, răspândit în tot bazinul mediteranean
- Perioada: 541-549
- Simptome: febră, frisoane, dureri abdominale,vărsături, sângerări din gură, nas, rect, gangrenă la nivelul extremităţilor, inflamarea şi supurarea nodulilor limfatici, deces
- Numărul deceselor: 15-100 milioane
- Înainte de pandemie: În secolele V-VI, după colapsul Imperiului Roman de Apus în 476, vestul bazinului mediteranean era controlat de Regatul Vizigoţilor din Spania, Regatul Ostrogoţilor din Italia şi Regatul Vandal din nordul Africii. Imperiul Roman de Răsărit cu capitala la Constantinopol a devenit continuatorul civilizaţiei şi culturii romane. Acesta controla estul Mării Mediteranene, având parte de prosperitate comercială şi economică. Egiptul servea drept grânarul imperiului, Ierusalimul, Antioh si Alexandria erau centre de pelerinaj, rute maritime din Marea Neagră iar Constantinopolul a devenit emblema urbanismului de atunci. Sub domnia împăratului Anastasiu I au fost implementate reforme fiscale şi administrative. Din 527 Iustinian I a devenit împărat şi a realizat reforme juridice prin crearea codurilor de legi, a securizat frontiera de est prin plata tributului anual către sasanizi şi a declanşat expediţiile comandate de Belizarie în nordul Africii şi în Sicilia.
- După pandemie : Prima epidemie de ciumă bubonică declanşată de această bacterie ucigaşă a fost între anii 541 şi 549 şi a devastat întreg bazin mediteranean, provocând între 15 şi 100 milioane de morţi. A rămas cunoscută în istorie ca Ciuma lui Iustinian căci s-a petrecut în timpul domniei respectivului împărat bizantin. Între 5000 şi 10.000 de oameni mureau zilnic în cel mai aglomerat oraş al vremii, Constantinopol. Simptomele erau groaznice – febră, frisoane, dureri abdominale, vărsături, sângerări din gură, nas, rect, gangrenă la nivelul extremităţilor, inflamarea şi supurarea nodulilor limfatici. Iniţial se transmitea de la purice la om, dar ulterior a ajuns să se transmită de la om la om pe cale aeriană. Cărturarul sirian Evagrius Scholasticus scrie că a fost infectat de această molimă care i-a pricinuit bube şi că a supravieţuit, dar şi-a pierdut soţia, fiica şi nepoata şi o mare parte dintre servitori. Pandemia a luat amploare din cauza şobolanilor din mărfurile cu grâu transportate din Egipt. Din cauza pandemiei recoltele au fost proaste şi preţul grâului a crescut la Constantinopol. Iustinian a cheltuit mulţi bani împotriva vandalilor ca să ocupe regiunea Cartaginei din Africa de Nord şi Regatul Ostrogot din Italia. A investit apoi în construirea bisericilor şi a catedralei Hagia Sofia, a iniţiat proiecte infrastructurale şi a emis noi legi pentru a gestiona mai facil procesele de moşteniri, astfel prevenea colapsul financiar al imperiului cauzat de diminuarea plăţii taxelor de după izbucnirea pandemiei. Ingeniozitatea împăratului bizantin a asigurat o revenire spectaculoasă pentru Imperiul Bizantin pe termen scurt. Scurta epocă de glorie a Imperiului Bizantin a asigurat o perioadă de prosperitate şi înflorire culturală, încurajând cărturarii să copieze şi să conserve lucrările filosofilor greci şi istoricilor romani. Toate aceste lucrări aveau să stea la baza Renaşterii Italiene 1000 ani mai târziu după ce Constantinopolul a fost cucerit de otomani, iar cărturarii bizantini s-au refugiat cu lucrările lor în Statele şi Regatele Italiene.
- Moartea Neagră – cea mai devastatoare pandemie de ciuma bubonică care a devastat Eurasia
- Cauza: Yersinia pestis
- Focarul: India/China – transmisă prin rutele Drumului Mătăsii şi invaziile mongole în Asia, răspândită în Europa prin corăbiile genoveze
- Perioada: 1346-1353
- Simptome: febră, frisoane, dureri abdominale, vărsături, sângerări din gură, nas, rect, gangrenă la nivelul extremităţilor, inflamarea şi supurarea nodulilor limfatici, deces
- Numărul deceselor: 75-100 milioane
- Înainte de pandemie: După 4-5 secole de stagnare, Europa a început să-şi revină economic şi să progreseze tehnologic din secolele 10-11, mai ales după cucerirea normandă a Angliei şi construirea primelor catedrale, dezvoltarea primelor bresle şi fortificarea castelelor care dădeau o aparenţă a prosperităţii. Însă feudalismul încă persista , ţăranii continuau să trăiască în condiţii mizere şi să muncească ca vasali pentru nobili. Europa a reintrat într-o perioadă îndelungată de criză din cauza micii ere glaciare începută din 1200 ce a cauzat recolte proaste. De atunci, Europa a traversat 10 valuri de foamete, cea mai cruntă fiind în anii 1315-1317 care a dus la canibalism şi infanticid. Din cauza malnutriţiei europenii au avut o imunitate mai scăzută. Tot în aceea perioadă a fost Schisma Papală când Europa catolică avea doi papi, unul la Roma şi altul la Avignon, iar Războiul de 100 ani dintre Franţa şi Anglia abia începuse.
- Pandemia: Cea de-a doua pandemie de ciumă bubonică a izbucnit în Sultanatu de la Delhi şi în China Dinastiei Yuan. Populaţia Chinei a scăzut cu 15% între anii 1340 şi 1370. Ciuma bubonică a pătruns în Europa prin intermediul negustorilor genovezi din portul Kaffa, peninsula Crimeea.Chiar atunci, între anii 1345 şi 1346, armata mongolă a Hoardei de Aur condusă de Jani Beg au asediat zidurile cetăţii Kaffa, catapultând cadavrele soldaţilor infectaţi cu ciuma bubonică. Negustorii genovezi au transmis mai departe bacteria când au traversat Marea Neagră şi au ajuns la Constantinopol în 1347. Câteva săptămâni mai târziu a pornit un focar în Pisa. Din Italia, ciuma bubonică s-a răspândit în Franţa, Regatul Aragon din Spania, Portugalia şi Regatul Angliei, ajungând
apoi în Sfântul Imperiu Roman,Scoţia şi în Norvegia în 1349. În toamna anului 1347, un focar de ciumă a izbucnit în Alexandria, Egipt, adusă de o corabie din Constantinopol care transporta sclavi. Numai la Cairo au murit 600.000 de oameni în anul următor. Pe apele Nilului pluteau cadavre. În Italia, însuşi Papa Clement al VI-lea n-a putut face nimic mai mult decât să ierte garantat păcatele
tuturor oamenilor care au murit de la ciumă. A decretat aruncarea cadavrelor în apă pentru că nu mai era pământ pentru săparea gropilor. Oamenii erau disperaţi crezând că ciuma este o pedeapsă de la Dumnezeu pentru păcatele lor. Unii creştini fanatici i-au agresat pe evrei şi persoane acuzate de erezie şi vrăjitorie, considerându-le vinovate pentru izbucnirea ciumei. Superstiţiile au luat amploare în Europa – Papa credea în explicaţiile astrologilor că ciuma din 1348 s-a declanşat din cauza conjuncţiei dintre Saturn, Jupiter şi Marte în 1341, iar Filip al VI-lea al Franţei credea că ciuma era adusă de miasma Raiului. A fost cea mai distructivă pandemie din istorie, cauzând moartea a între 75 şi 200 milioane de oameni în Eurasia şi Africa de Nord între anii 1347 şi 1351. - După pandemie : Economia europeană a suferit un declin din cauza reducerii forţei de muncă. Meşteşugarii şi fermierii supravieţuitori ajungeau să fie mai bine plătiţi. Apariţia tiparniţei în 1440 avea să fie primul pas spre automatizarea muncii. Pandemia a schimbat mentalitatea europenilor care au ales să-şi trăiască mai bine vieţile pământene decât să se pregătească
pentru vieţile spirituale de după moarte. Scăderea credinţei în religie la modul fanatic şi preocuparea pentru arta seculară şi studierea trecutului greco-roman a crescut, ceea ce a dus la începutul Renaşterii. Mulţi europeni, când au văzut că Papalitatea, acel Vicar al lui Christos, a fost depăşită de inamicul invizibil, au încetat să-i mai acorde legimitate spirituală şi a luat amploare Proto-Protestantismul cu aproape 200 ani înainte de reforma protestantă a lui Martin Luther (războaiele hussite, John Wycliffe, Girolamo Savonarola, Giovanni Pico della Mirandola).
Reforma protestantă a dus oarecum la progres economic şi ascensiunea capitalismului anglo-german. Iată cum a contribuit Ciuma Bubonică de două ori la Renaşterea Italiană, la reforma protestantă şi la progres.
- Epidemiile de variolă şi salmonella care au dus la prăbuşirea Imperiului Aztec
- Principalii suspecţi: Variolavirus şi Salmonella enterica
- Focarul: răspândit din Europa de către spaniolii sosiţi în Cuba şi Mexicul de azi
- Perioada: 1519 -1520/1548
- Numărul deceselor: peste 20 milioane
- Simptome: febră ,diaree şi faringită , erupţie cutanată, uneori uscată şi alteori pustuloasă, deces (variola) / febră mare, cefalee severă, vertij , limbă neagră, urină închisă la culoare, dizenterie , dureri abdominale şi toracice severe, noduli la nivelul gâtului, tulburări neurologice, icter şi sângerări abundentedin nas, ochi şi gură; decesul a survenit frecvent în decurs de 3 până la 4 zile, pete pe piele şi hemoragie gastrointestinală, diaree cu sânge, sângerare din ochi, gură şi vagin.
- Înainte de pandemie: Imperiul Aztec era o triplă alianţă Alianţă alcătuită din trei oraşe-state:Tenochtitlan,Tetzcoco şi Tlacopan. Dintre toate trei, Tenochtitlan a devenit dominant militar. Alianţa a purtat războaie de cucerire şi s-a extins, controlând cea mai mare parte din centrul Mexicului, precum şi unele teritorii mai îndepărtate din Mesoamerica, cum ar fi provincia Xoconochco. Economic, Imperiul Aztec se baza pe agricultură şi comerţ. Aztecii nu cunoşteau metalele, dar construiseră temple fabuloase din piatră.Când erau perioade de secetă şi recoltele erau compromise, aztecii efectuau ceremonii de sacrificii umane pentru a îmbuna zeii.
- După pandemie: Variola a fost răspândită de coloniştii europeni în secolul 16 şi în America Centrală unde a dus la colapsul civilizaţiei aztece şi moartea a 5-8 milioane de oameni. Simultan s-a declanşat şi epidemia Cocoliztli provocată de salmonella adusă tot de colonişti europeni care a dus la moartea a 5-15 milioane de oameni.Spaniolii conduşi de Hernán Cortés au devastat Tenochtitlan şi l-au ucis pe regele Montezuma al II-lea.
- Epidemiile epocii moderne care au dus la progres medical
- Primul vaccin din istorie a fost inventat de Edward Jenner care era împotriva variolei . Acesta era efectuat prin inoculare. Variola a fost eradicată oficial în 1980 după campaniile de vaccinare la nivel global efectuate de Organizaţia Mondială a Sănătăţii.
- Au fost şapte valuri declanşate de holeră în secolele 19 şi 20. Primul val s-a declanşat în 1824, în India, unde au murit 15 milioane de oameni, iar de acolo, soldaţii britanici au răspândit-o la nivel global. Între 1865 şi 1917 au murit peste 25 milioane de oameni la nivel global. Simptomele erau următoare-diaree, vărsături, crampe musculare, deshidratare severă, ceea ce duceau la deces.În anii 1850 a cuprins şi Londra, iar medicii au descoperit că holera era transmisibilă prin apă contaminată. Acest focar care a ucis 616 de oameni este cel mai bine cunoscut pentru studiul medicului John Snow asupra cauzelor sale şi pentru ipoteza sa conform căreia apa contaminată cu germeni a fost sursa holerei. Această descoperire a ajuns să influenţeze sistemul de sănătate publică şi construcţia de instalaţii de salubritate îmbunătăţite începând cu mijlocul secolului al XIX-lea. Mai târziu, termenul de “focare” a început să fie folosit pentru a descrie sursele de pornire a infecţiilor, cum ar fi ca pompa Broad Street, în care condiţiile erau optime pentru transmiterea unei infecţii.Valul din anii 1880-1890 l-a făcut pe Robert Koch să izoleze Vibrio cholerae şi a explicat modul în care bacteriile au cauzat boala.Ultimul val nimicitor a fost între anii 1961-1975. Primele vaccinuri au fost dezvoltate în secolul 19, dar în
anii 1990 a fost inventat vaccinul care se poate lua pe cale orală. - Tot Robert Koch a prezentat un studiu despre turbeculoză în 24 martie 1882. În 1890 a dezvoltat tuberculina, o proteină derivată din bacteria Mycobacterium tuberculosis , demonstrând cauza bolii. Simptomele turbeculozei sunt tusea persistentă, pierderea poftei de mâncare, pierderea în greutate, frisoane şi transpiraţii nocturne. Vaccinul a fost dezvoltat pe o perioadă de 13 ani, din 1908 până în 1921, de bacteriologii francezi Albert Calmette şi Camille Guérin. Vaccinul se administrează la scurt timp după naştere numai la
sugarii cu risc crescut de tuberculoză. - Alte vaccinuri care au fost dezvoltate în secolul 19 au fost cele ale lui Louis Pasteur şi Émile Roux împotriva rabiei în 1885, vaccinul anti-tetanos dezvoltat de Emil von Behring în 1890, vaccinul împotriva febrei tifoide de către Almroth Edward Wright, Richard Pfeiffer şi Wilhelm Kolle în 1896. În 1897, după a treia pandemie nimicitoare de ciumă bubonică începută în 1855 în China şi India
unde au murit 12 milioane, a fost inventat în sfârşit primul vaccin de către Waldemar Haffkine împotriva bacteriei care a terorizat omenirea vreme de 2 milenii. - Marea Gripă Spaniolă/gripa spaniolă provocată de virusul gripei A subtip H1N1 şi transmisă de la porci, s-a declanşat în timpul Primului Război Mondial. A ucis 100 de milioane de oameni, dar a fost prima pandemie combătută cu metode moderne precum carantinare şi purtarea măştii sanitare. Simptomele acesteia erau mult mai grave decât la o gripă sezonieră obişnuită – febră, tuse, cefalee, stări de vomă şi diaree, ajungându-se la deces. Gripa spaniolă a devastat Puterile Centrale ca Germania şi Austro-Ungaria din 1918, având mai multe pierderi decât Franţa şi Anglia. Femeile au început să joace un rol mai mare în societate după ce au lucrat ca asistente pentru îngrijirea pacienţilor. Primul vaccin anti-gripal a fost dezvoltat în 1937 de către Anatol Smorodintsev
- Poliomielita a fost o altă boală înfricoşătoare care a fost eradicată datorită vaccinării. Poliovirusul a provocat zeci de mii de cazuri de infectare şi 6000 de decese în 1916, numai 2000 murind în New York. În 1949 au fost raportate 42.000 de cazuri şi 2700 decese. Până la apariţia vaccinului antipolio a lui Jonas Salk din anii 1952-1955, singură modalitate pentru a salva pacienţii era “Iron Lung” (Plămânul de Oţel), un aparat respirator mecanic.Unii pacienţi se vindecau, dar tot rămâneau cu sechele sau paralizaţi pe viaţă.
Preşedintele Franklin Roosevelt a ajuns să se deplaseze cu scaunul cu roţile pe viaţă din cauza infecţiei cu poliomielită. - Pandemia de HIV/SIDA , declanşată din 1981, se transmite doar pe cale sexuală sau prin transmiterea fluidelor. Virusul HIV , odată ce a infectat organismul gazdă, provoacă SIDA (sindromul imunodeficienţei umane dobândite) care e atacă şi distruge progresiv sistemul imunitar al organismului. S-au înregistrat 100 milioane de cazuri şi 36 de milioane de decese. Nu s-a inventat nici până azi un vaccin fiind în continuare în dezvoltare. Medicii nu au putut decât să recomande tuturor persoanelor să poarte prezervativ în relaţiile intime şi să efectueze analize înainte de conceperea copiilor. Totuşi, rezultatele experimentării vaccinului anti-HIV pe animale sunt promiţătoare după cum raportează Institutul Naţional de Sănătate Publică din SUA.
- În secolul 20 au fost dezvoltate alte vaccinuri împotriva difteriei, scarlatinei, febrei galbene, antraxului, rubeolei, pneumoniei şi hepatitei. Ultimele vaccinuri eficiente inventate la începutul secolului 21 au fost cele destinate pentru prevenirea îmbolnăvirii cu malarie, Ebola şi COVID-19.
- Informaţiile sunt preluate din lucrările; History of Pandemics: The definitive Guide to discover the worst and deadliest Epidemics and Pandemics that changed our World. From the Roman Empire to the Modern Era (David Anversa), The Plague of War: Athens, Sparta, and the Struggle for Ancient Greece (Jennifer T. Roberts), The Black Death (Philip Ziegler), The History of Vaccines ( Karie Youngdahl) şi Wikipedia.