Muzeul Civilizației Urbane a Brașovului vă întâmpină în holul de la intrare cu una dintre cele mai frumoase imagini ale orașului Brașov de altădată.
Este o litografie realizată în anul 1848, de către Eduard Hűllverding, care surprinde colțul sud-vestic al Pieței Sfatului, cu Șirul Florilor, al Poamelor și cel al Botelor, cu tarabe pline cu mărfuri, cu căruțe lungi brașovenești, cu cai încovoiați de poveri, cu birje sprintene și cu orășeni dornici de a cumpăra marfă bună și ieftină, scrie Muzeul de Etnografie Brașov, pe pagina de Facebook a instituției.
Călătorul italian Giovanadrea Gromo, în scrierile sale, ne poartă pașii prin vechiul burg transilvan, despre care povestește că ”este unul dintre cele mai frumoase orașe din țara întreagă în ceea ce privește clădirile, străzile și populația, și cel mai înfloritor dintre toate în privința comerțului. Este așezat între munți foarte frumoși și închis de ei din toate părțile. Pretutindeni se văd pâraie cu apă curgătoare care aduc orașului folos și mare frumusețe. Aici se adună toate popoarele învecinate … turci, greci, moldoveni, munteni, secui și alte neamuri”.
Trecând peste forfota târgului, privirile ne sunt atrase de Casa Negustorilor, clădirea dreptunghiulară de pe colț, cu pasaje boltite, construită la mijlocul veacului al XVI-lea pe cheltuiala Apolloniei Hirscher (soția judelui primar Lucas Hirsher). Vis-a-vis se găsește casa senatorului Closius (astăzi Muzeul Civilizației Urbane a Brașovului), cu fațade spre piață și spre ulița care odiniară purta numele de Târgul Peștelui, urmată de casele Hiemesch, Giesel și Cziegler. Aici s-a deschis, la începutul secolului al XVI-lea, prima farmacie din Brașov.
În imediata vecinătate, în Curtea Honterus, se zărește silueta gotică a Bisericii Negre, construită între anii 1383 – 1477 și închinată Fecioarei Maria. Clădirea zveltă a lăcașului de cult se ascunde în spatele casei de pe Șirul Botelor, care adăpostește la parter prăvălia de coloniale și delicatese a lui Hesshaimer.