Piața de pește din Brașovul de altădată era cunoscută încă din secolele XVI-XVII, locul acesteia fiind lângă Casa negustorilor, pe actuala stradă Hirscher. Tot acolo se aflau ”casa pentru pește”, ”pivnițele pentru pește” și ”cămările pentru pește”.
Din documentele vremii aflăm că la sfârșitul secolului al XIX-lea și începutul secolului al XX-lea au existat şcheieni ”specializaţi” în negoţul cu peşte adus din zona Dunării. Aceștia locuiau în case cu curți largi – în care puteau întoarce cu ușurință carul – și porți înalte prin care să poată trece cu coviltirele care le adăposteau mărfurile, scrie Muzeul de Etnografie Brașov, pe pagina de Facebook a instituției.
În piață, fiecare produs avea un loc anume de expunere, stabilit prin regulament și un spațiu precis, rezervat. Chiar și găzduirea negustorilor în oraș era organizată clar. După locul de unde veneau, comersanții erau repartizați în diferite cartiere.
Negoţul cu produse casnice din zonă era asigurat de către românii şi saşii din Braşov şi suburbiile acestuia. Privilegiile date de Vlaicu Vodă şi Mircea cel Bătrân fuseseră acordate pentru ”toţi cetăţenii, musafirii şi locuitorii cetăţii Braşovului, al întegului ţinut al Bârsei”. De-a lungul vremii, domnitori români au acordat mai multe privilegii comerciale braşovenilor şi locuitorilor bârsani.
Foto sus: Casa Negustorilor și Târgul Peștelui, 1880 (sursa: Muzeul de Etnografie Brașov)