Drumul petrolului, un traseu turistic ce ar trebui să unească principalele obiective care ţin de istoria industriei prahovene, stârneşte controverse la nivel judeţean între reprezentanţii unei asociaţii culturale, primăria Câmpina şi investitori privaţi.

Traseul a fost gândit de  Asociaţia Cultural-Educativă pentru Protejarea şi Promovarea Patrimoniului Tehnic, Ştiintific şi Istoric „Suntem România!” şi ar urma să unească principalele obiective industriale care au transformat la început de secol XIX zona Câmpina-Telega-Buştenari într-un adevărat Texas care a atras în Prahova, mai bine de jumătate de veac, puternici industriaşi europeni şi americani, relatează Adevarul.ro

Traseul ar trebui să pornească de la Bucureşti şi să urmeze vechiul drum de cale ferată pe care în trecut se transporta ţiţeiul dinspre câmpurile de sonde din Câmpina către Capitală şi mai apoi către portul Constanţa.

Turişti plimbaţi cu un tren de epocă

Turiştii ar fi aduşi din Bucureşti cu un tren de epocă, iar prima oprire ar fi la Câmpina, unde se află principalele obiective:

 – ruinele primei rafinării din Europa (1895) şi instalaţiile aferente, unele originale din câte se pare

Casa cu Girfoni (1904), prima şcoală de maşitri sondori şi rafinori din România – actualul sediu al Primăriei Câmpina,

-catacombele (tuneluri) subterane folosite la sfârşit de secol XIX de către petrolistul Anton Raky pentru transportul ţiţeiului cu căruţele, ulterior adăpost în timpul bombardamentelor din timpul celui de-al doilea Război Mondial

– câmpul de sonde din zona ”Podul lui Rache (Raky n.r)”

– utilajele rudimentare cu care se extrăgea ţiţeiul existente încă în zona Buştenari

Proiectul turistic, unic în Europa, contravine însă cu realitatea din teren. Chiar dacă multe dintre aceste obiective există încă, acestea nu pot fi vizitate, fie pentru că se află într-o avansată stare de degradare, fie sunt contaminate cu reziduuri petroliere.

”Casa cu Grifoni”, prima şcoală de maiştri sondori şi rafinori din România, în prezent sediul primăriei FOTO primăriacampina.ro

16 hectare de teren care trebuie ecologizat

Rafinăria ”Steaua Română” se întinde pe o suprafaţă de 16 hectare şi se află în prezent în centrul municipiului Câmpina. Este o mină de aur din punct de vedere imobiliar, doar că terenul nu poate fi valorificat fără o prealabilă decontaminare.

Reprezentanţii municipalităţii au precizat că, pentru ca rafinăria din Câmpina să poată fi valorificată într-un fel sau altul (istoric sau imobiliar) este nevoie de un procedeu extrem de costisitor prin care să se înlăture otrăvurile lăsate în urmă de aproape un secol de prelucrare a ţiţeiului.

Terenul, decopertat până la o adâncime de zece metri

 Pentru asta este necesară decopertarea terenului până la o adâncime de 10, 12 metri (mai ales în zona depozitelor de produse petroliere), decontaminarea pământului extras şi apoi readucerea lui la starea iniţială. Costurile depăşesc zece milioane de euro, bani pe care actualul prorpietar al rafinăriei intenţionează să îi atragă printr-un proiect finanţat cu fonduri europene.

   Ar fi singura şi probabil ultima şansă pentru ca terenul rafinăriei şi batalurile unde sunt depozitate reziduuri petroliere să fie ecologizate prin finanţare europeană. Exerciţiul financiar a început în anul 2021 şi se va finaliza în 2027. Sunt doar şase ani în care banii europeni pot fi atraşi pentru acest proiect extrem de complex şi complicat.

În prezent rafinăria din Câmpina este disputată de două entităţi private: asociaţia culturală care doreşte aici conservarea clădirilor şi instalaţiilor de patrimoniu şi investitorii care îşi doresc terenul pentru un proiect imobiliar şi comercial.

Proiectul imobiliar blocat temporar

Proiectul imobiliar a fost temporar blocat de către asociaţia ”Suntem România” care a solicitat Ministerului Culturii şi Institului Naţional al Patrimoniului inventarierea tuturor clădirilor şi instalaţiilor rămase în picioare în curtea rafinăriei.

Până ce această procedură nu va fi finalizată, iar reprezentanţii Ministerului Culturii nu vor stabili ce clădiri sunt de patrimoniu, nu se poate dsfăşura nicio altă activitate în curtea rafinăriei, iar proiectul imobiliar, respectiv ecologizarea celor 16 hectare de tern sunt blocate. Odată stabilită lista cu imobilele şi instalaţiile de patrimoniu, acestea vor trebui conservate, distrugerea lor fiind interzisă de lege.

 Primăria Câmpina nu s-a poziţionat de-o parte sau de alta şi a încercat să medieze într-un fel conflictul dintre cele două entităţi. Au avut loc şedinţe la care au participat reprezentanţii proprietarilor rafinăriei, avocaţi, reprezentanţii asociaţiei culturale, dar fără un rezultat.

Ce spune primăria

”Ne dorim salvarea clădirilor şi instalaţiilor din curtea rafinăriei <<Steaua Română>>, pentru că nimeni nu-şi doreşte distrugerea ultimelor rămăşiţe ale industriei petrolului din Câmpina. Totodată ne temem ca noi toţi să nu pierdem şansa unică şi ultimă ca actualul proprietar al rafinăriei să nu reuşească să obţină banii pentru ecologizarea terenului şi a batalurilor. Ar fi grav pentru întreaga comunitate locală. Cu cât inventarierea în patrimoniu se finalizează mai repede cu atât este în avantajul oraşului. Sunt convins că ambele proiecte pot merge în paralel pentru că nu se exlcud unul pe celălalt. Clădirile şi instalaţiile clasate în patrimoniul naţional pot fi integrate spectaculos, consider eu, în cadrul unui proiect imobiliar sau comercial”, a declarat Alin Moldoveanu, primarul municipiului Câmpina.

Vechiul podul feroviar se afundă într-un ”bulgăre” de sare

Drumul petrolului, aşa cum a fost el gândit, cu circuit pe calea ferată cu tren de epocă pornind din Bucureşti către Câmpina şi apoi spre Telega, pare a fi destul de greu de realizat. Podul feroviar care face legătura peste râul Prahova între gară şi oraş, nu mai este funcţional. Unul dintre pilonii de susţinere se afundă în sol (cu 3 centimetri pe an, potrivit unor surse) din cauza unui filon de sare. Construcţia este monitorizată în prezent 24 din 24 de ore.

Catacombele subterane, probabil cel mai spectaculos obiectiv al acestui potenţial drum al petrolului, sunt parţial prăbuşite şi nu există la acest moment o hartă a lor. Se cunosc doar intrările, acestea sunt conservate oarecum, dar nimeni nu ştie exact ce încrengătură de tuneluri se află sub oraş.