Puteți câștiga una dintre cele trei cărți „Pierdut în Iran. Jurnal de călătorie”, de Cătălin Vrabie, participând la concursul desfășurat pe pagina de Facebook Turism Istoric. Detalii, aici.
„Petrolul şi gazele sunt coloana vertebrală a Iranului, o sursă uriaşă de venit. Dar, pe lângă numărul mare de sancţiuni internaţionale, lipsa de diversificare, dependenţa de hidrocarburi, fac din economia iraniană un colos cu picioare de lut, gata să se prăbuşească la cea mai mică fluctuaţie a pieţei ţiţeiului şi a politicii internaţionale. Acum un secol, un geolog britanic, excentric, entuziast şi aventurier a deschis în Iran ceea ce avea să se dovedească o adevărată cutie a Pandorei. James B. Reynolds a descoperit roci saturate de petrol în zona Masjid-e Suleiman. Reynolds nu făcea decât să păşească pe urmele baronului de origine germană Paul Iulius Reuters (care şi-a dat numele celebrei agenţii de ştiri), care primea de la şahul Iranului, în 1872 drepturile exclusive pentru lucrări de infrastructurăşi exploatare a subsolului. Petrolul a făcut din Iran un punct de atracţie şi de conflict între marile puteri coloniale. Partea leului a revenit Imperiului britanic. Petrolul a făcut din şahii iranieni, până la revoluţia islamică din 1979, simple marionete dirijate mai intâi de la Londra apoi de la Washington. Veniturile uriaşe din petrol au fost la baza dezvoltării moderne a Iranului. Cu bani din petrol a fost pusă la punct infrastructura în anii 50, 60 şi 70 şi tot banii din petrol au ucis agricultura iraniană, neglijată de şahul amator de industrie. Între timp, populaţia nu beneficia de aceste venituri, nu existau programe sociale coerente iar la momentul revoluţieie islamice în 1979, aproximativ 70% din populaţie era analfabetă. Concentrarea pe petrol a făcut din economia iraniană un bolnav pe umerii căruia stau subvenţii şi ajutoare sociale zdrobitoare. Toate celelalte ramuri ale economiei sunt, potrivit experţilor în economie locali şi străini, insuficient dezvoltate, în umbra maşinăriei de petrol şi, mai nou, de gaze.
Însă dincolo de peisajul politic şi economic, ceea ce prea rar se vede în exterior, este Iranul «adevărat», Iranul pe care îl zărim printre rânduri în «Pierdut în Iran». Cătălin Vrabie de fapt nu s-a pierdut în Iran, spre deosebire de mulţi alţii care nu văd decât în alb şi negru politic. Cătălin Vrabie a pornit onest la drum, şi-a parcus călătoria cu ochii bine deschişti, neinfluenţat de opiniile altora. A rezultat un jurnal de călătorie, mai ales foarte onest, fără idei preconcepute şi cu atât mai valoros”, notează, în deschiderea lucrării, Carmen Gavrilă, corespondent diplomatic Radio România.
Volumul poate fi comandat, la preț special, din librăria online a Editurii Neverland.