Se spune că în spatele unui bărbat puternic se află o femeie şi mai puternică, chiar dacă aceasta este amanta. Istoria scrie că acest lucru s-a confirmat și în cazul unor oameni din fruntea țării.

Ei se afișau în public cu soțiile lor, dar și cu amantele care de cele mai multe ori aveau o mare influență asupra deciziilor pe care aceștia le luau. Mihai Viteazul a fost unul dintre domnii Țării Românești care nu și-au ascuns sentimentele față de amanta sa.

Velica era a doua fiică a logofătului Ioan Norocea şi a Stanei, fiind nepoata celebrei Doamna Chiajna şi a lui Mircea Ciobanul. Pe linie maternă se înrudea cu Basarabii şi Muşatinii, dar şi cu Ştefan cel Mare şi Vlad Ţepeş. Tânăra cochetă l-a cucerit pe Mihai Viteazul și i-a acceptat acestuia avansurile, deși amândoi erau căsătoriți. Mihai Viteazul cu doamna Stanca și Velica era soția italianului Fabio Genga, favorit al principelui Transilvaniei Sigismund Bathory. A cunoscut-o pe Velica Norocea, în anul 1599, când a intrat victorios în Alba Iulia. Velica a fost amanta blondă care i-a furat inima voievodului Mihai Viteazul când acesta ajunsese la vârsta de 40 de ani. 

Amanta domnitorului, „stăpâna prin iubire a Ardealului”

Frumoasa blondă avea o influență puternică în Alba Iulia și a ajuns alături de voievod pe post de traducător. Ea a devenit îndrumătorul și ajutorul de încredere al lui Mihai Viteazul după ce acesta s-a stabilit la Alba Iulia.

După puțin timp, relația lor a fost una faimoasă în întreaga Europă. Un diplomat străin, care a vizitat cetatea, a scris despre Velica pe 15 martie 1600: „Toate afacerile ţării le are în mână o jupâneasă româncă, măritată cu Fabio Genga, cu care Domnul se ţine în ştiinţă tuturora şi până într-atâta încât a poruncit sub pedeapsă de moarte soţului ei să nu aibă a face cu dânsa”.

Nicolae Iorga a numit-o „stăpâna prin iubire a Ardealului” și cea mai mare dragoste a domnitorului. De asemenea, istorii spun că Velica ar fi fost și „informatorul” de care avea nevoie voievodul la curtea din Ardeal.

Datorită influenței pe care o avea asupra lui Sigismund Báthory, amanta blondă a jucat un rol important în Unirea Transilvaniei cu Ţara Românească, înfăptuită de Mihai Viteazul în 1600.

Relația dintre cei doi nu a fost ferită de ochii Doamnei Stanca. Aceasta a asistat la amantlâc și la gestul lui Mihai Viteazul de a le impune supușilor să se închine amantei „ca unei domniţe ce era şi ca unei doamne care ar putea fi”. Nu vom şti niciodată dacă Mihai avea de gând să scape de Doamna Stanca pentru a se însura cu Velica. După ce Mihai Viteazul a luat drumul pribegiei, în urma înfrângerii de la Miraslău, în toamna anului 1600, despre Velica cronicile nu mai menţionează nimic. Nu se ştie dacă amanta l-a urmat pe voievod sau a rămas în ţară. De la înfrângerea lui Mihai Viteazul şi până la moartea sa, despre Velica Norocea nu s-a mai auzit nimic. După plecarea lui MIhai, Doamna Stanca şi copiii au rămas închişi la Gilău, şi mai apoi în cetatea Făgăraşului, luaţi zălog de duşmanii voievodului. MIhai Viteazul a fost ucis de generalul Gheorghe Basta, la ordinul împăratului habsburg Rudolf al II-lea, în august 1601 la Turda.