Jurnaliștii de la Adevărul au reușit să adune un material foarte interesant despre modul în care ar trebui văzut patrimoniul în lumea de azi. Sunt puși deopotrivă la masă oameni care fac parte dintre autorități, societatea civilă și experți. Deși este un material concentrat mai mult pe București, sunt evocate elemente prezente în toată România.

Patrimoniul este identitate, iar Bucureştiul pare că şi-o pierde văzând cu ochii. Cel puţin asta cred unii. Urbaniştii şi arhitecţii pe de-o parte, iar administraţia locală pe de-alta, nu sunt de aceeaşi părere. Bătrână de 550 de ani, „cetatea“ adăposteşte astăzi circa două milioane de oameni, 2.621 de monumente istorice şi 98 de zone protejate.

O rezoluţie adoptată de Comitetul Internaţional al Oraşelor şi Satelor Istorice (CIVVIH – ICOMOS), una dintre comisiile speciale din cadrul ICOMOS ( instituţia care avizează, printre altele, intrarea clădirilor cu valoare în patrimoniul UNESCO la nivel mondial – nota red.) a redeschis încă o dată una dintre cele mai arzătoare probleme ale oraşului Bucureşti: patrimoniul şi clădirile cu valoare istorică. Iată răspunsurile primite