Construit inițial ca reședință nobiliară pentru una dintre marile familii de aristocrați maghiari, cu origini aromâne, Castelul Nákó impune nu doar prin stilul neoclasic și donjonul său de inspirație medievală, ci și prin faptul că încorporează exact 99 de încăperi, număr despre care se spune că ar fi fost ales din rațiuni care țin de ocultism. După mai mulți ani de degradare, monumentul a fost renovat de autoritățile locale prin accesarea de fonduri europene în perioada 2013-2016, redevenind astăzi unul dintre punctele de reper ale orașului Sânicolau Mare din județul Timiș.
Istoria unei familii de nobili
Dezvoltarea oraşului Sânnicolau Mare s-a datorat mult familiei Nákó , o familie bogată de macedo-români, care acumulase o avere uriașă prin comerţul cu vite (din Balcani şi Viena). Iniţial, se numeau Nacu. După pacea de la Pasarovitz, Macedonia a rămas în Imperiul Otoman, în timp ce Banatul a devenit provincie imperială austriacă. Astfel că fraţii Grill şi Kristoff Nákó s-au mutat în Banat şi au obţinut în anul 1781 prin licitaţie domeniul de la Sânnicolau Mare. Ei au trecut la catolicism şi s-au maghiarizat. Familia a fost înnobilată 1784 de către Împăratul Iosif al II –lea şi făcuţi grofi de către Carol al VI -lea în anul 1806. Kristoff Nákó este străbunul tuturor conţilor Nákó din Sânnicolau Mare. Biserica romano-catolică din Sânnicolau Mare a fost construită de Nákó Sándor, în anul 1824. Toţi membrii familiei sunt înmormântaţi în criptă sub altarul bisericii catolice din localitate. De asemenea, familia Nákó a construit prima şcoală agricolă din sudestul Europei, în anul 1799, dar și spitalul orășenesc din Sânnicolau Mare, în 1883. După unirea Banatului cu România, ultimii descendenți ai familiei Nákó s-au mutat în Ungaria, lăsând în urmă vastele proprietăţi.
Un castel somptuos
Castelul Nákó, a fost construit în anul 1864, de către contele Kálmán Nákó. Trebuie spus că în epocă era la modă ca familiile nobiliare din imperiu să-și cumpere domenii întinse la țară, domenii pe care să-și construiască reședințe de vară, castele sau conace, în care să-și petreacă vacanțele și să dea petreceri fastuoase. Deși domeniu Sânnicolau a fost achiziționat în 1781, abia după aproape o sută de ani groful Kálmán începea construcția edificiului. Ca majoritatea conacelor și castelelor construite în prima jumătate a secolului al XIX-lea în această zonă a Banatului, Castelul Nákó a fost conceput într-un stil arhitectonic neoclasic, dar îmbină și elemente din alte curente, precum baroc și romantism, fiind înconjurat de un parc amplu, cu specii rare de arbori. De altfel, romantismul specific secolului XIX s-a regăsit și în construcția acestui edificiu, care ne dezvăluie dintr-o privire pasiunea foștilor săi stăpâni pentru trecutul cavaleresc. Astfel, elementul central al castelului Nákó îl constituie turnul de inspirație medievală. Acest turn era esențial în organizarea volumetrică a acestei clădiri de mari dimensiuni, care număra nu mai puțin de 99 de încăperi. Potrivit modei vremii, castelul își deschidea o terasă largă spre parcul cu arbori rare, structurat după regulile artei peisagistice. Petrecerile date la aceste reședințe ale nobililor maghiari, germani sau austrieci începuseră să devină mai populare decât serbările galante de la curte, poate și pentru că regulile stricte de etichetă erau mai puțin respectate, iar nelipsitele intrigi se puteau țese în voie, fără teama de urechi indiscrete.
În egală măsură, castelul Nákó, adăpostea și o importantă bibliotecă și o colecție de bunuri de artă. În perioada sa de maximă prosperitate, în salonul domnesc erau expuse picturi ale soției lui Nákó Kálmán, Gyertyánffy Berta din Bobda, o pictoriță renumită a timpului, cât și tabloul pictat de Franz Adam, imortalizând-o pe soția grofului Nákó Kálmán călărind. Pe lângă copiile renumitului tezaur din Sânnicolau Mare, aici se afla și statueta Carducii din Veneția, trofeele grofului Nákó Kálmán, aduse din prima expediție a sa din Africa, tabloul din 1444, al dogelui Maurini Marogenes, cât și picturi ale artiștilor spanioli și italieni. Tot aici se aflau două dulapuri din 1688, de pe vremea Mariei Tereza, precum și un dulap de sicriste din secolul al XV-lea. În castel se afla o valoroasă colecție de porțelanuri, mai multe dulapuri incrustate, cât și o casetă de bijuterii, conținând scrisori originale de la Richard Wagner, Franz Liszt, István Szecheny, Ferenc Deák, Jókai Mór și alte personalități ale vremii respective. În salonul de oaspeți erau obiecte de artă din argint, un giuvaer vechi german, sculpturi de bronz, dulapuri vechi, sculptate și incrustate, copii ale tablourilor realizate de pictorii secolului al XV-lea. În sufrageria castelului se afla o colecție de porțelan antic japonez.
Din păcate toate aceste bunuri au fost pierdute la finalul Primului Război Mondial, în perioada în care Banatul era încă un teatru de operațiuni pentru armatele sârbești, franceze, române și trupele lui Béla Kun.
Soarta castelului după plecarea familiei Nákó
După unirea cu Vechiul Regat, în castel a luat fiinţă prima şcoală agricolă din România. În 1941, a devenit sediu legionar şi apoi cazarmă şi depozit de armament.
Ulterior, între anii 1949-1951 în castel a funcţionat o şcoală de tractorişti, iar între 1953-1955 din nou o şcoală agricolă. La începutul anilor ’80, Primăria Sânnicolau Mare a făcut în castel Muzeul „Béla Bartók” – dedicat marelui compozitor născut în oraşul de pe râul Aranca.
În castel a mai funcţionat Casa Pionierilor și Casa de Cultură, iar după Revoluţie a devenit discotecă, club de calculatoare şi sală de forţă. Recompartimentată în perioada comunistă, clădirea a fost slab întreținută, ajung în timp să se degradeze.
După 2013, autoritățile locale din Sânicolau Mare au decis să investească în revitalizarea importantului monument. Astfel, după un proces de răscumpărarea de la foștii proprietari a cotei de 50 la sută care le-a fost retrocedată, imobilul a fost restaurat pe baza unei finanțări europene de aproximativ 2,4 milioane lei. În prezent, Castelul Nákó adăpostește instituții locale și organizații civice, dar și spații expoziționale și muzeale, fiind în urmă cu 2 ani și jumătate una dintre gazdele Turneului Naţional “Muzica în Palatele României”.
Surse: Adevărul. ro – https://adevarul.ro/
Renasterea Bănățeană – https://renasterea.ro/