Biserica Stavropoleos, aflată în centrul vechi al Bucureştiului, este un lăcaş de cult construit în 1724, în timpul domniei lui Nicolae Mavrocordat, de către arhimandritul Ioanichie Stratonikeas, în curtea hanului său. Clericul a înfiinţat aici şi o mănăstire, care, aşa cum se obişnuia, era întreţinută din fondurile provenite de la han. Datorită numirii lui Ioanichie mitropolit al Stavropolei, în 1726, mănăstirea a primit denumirea de Stavropoleos, o adaptare românească a cuvântului grecesc Stauropolis, însemnând „oraşul crucii”. Biserica nu a mai funcţionat începând cu 1904, fiind înregistrată doar ca monument istoric, şi abia în 1940 a fost redeschisă cultului.
La jumătatea secolului al XIX-lea, s-a impus dărâmarea clopotniţei, a turlei bisericii şi a zidurilor dinspre stradă, toate fiind într-o avansată stare de degradare cauzată de cutremure şi de lipsa fondurilor pentru restaurare. Hanul a fost desfiinţat şi el în perioada 1863-1871. Ministerul Instrucţiunii şi al Cultelor a hotărât, în 1897, să îl însărcineze pe arhitectul român Ion Mincu cu restaurarea bisericii.
Lucrările de reconstrucţie au început în 1904, iar arhitectul a realizat şi proiectul pentru o nouă clădire care să amintească de fostul han. Construită în stil neoromânesc, clădirea găzduieşte o bibliotecă alcătuită din volume de teologie, artă şi istorie, manuscrise şi tipărituri în română, greacă şi slavonă, dar şi colecţii de obiecte vechi bisericeşti – icoane, obiecte de cult, fragmente de frescă, rămase de la bisericile demolate în timpul comunismului.
Biserica Stavropoleos este una dintre cele mai reprezentative edificii ale stilului brâncovenesc. Elementele specifice acestui stil se regăsesc în brâul şi în ancadramentul ferestrelor, cu decoraţiuni florale. Partea superioară a pridvorului este prevăzută cu o frescă originală, iar intrarea este încadrată de un portal sculptat în piatră, ce încorporează şi o pisanie bilingvă, în greacă şi în slavonă, dar redactată în caractere chirilice.
În Biserică se păstrează şi scaunul original al domnitorului fanariot Nicolae Mavrocordat, sculptat în lemn, având încrustate stemele Tării Româneşti şi Moldovei, însemn că a domnit peste ambele Principate române. La dreapta, este aşezat scaunul original al ctitorului bisericii.
Pentru mai multe informaţii, tur virtual, galerie foto puteţi accesa site Mănăstirii Stavropoleos http://www.stavropoleos.ro/
Am vizitat biserica,ma cucerit ;cu toate ca este incadrata de cladiri mult mai inalte constructia prin frumusetea ei arhitecturala emite lumina si liniste, frumusete pe care o simti imediat ce treci pragul portii de la intrare , lasi afara zgomotul traficului uman si al autoturismelor esti cuprins imediat de taina timpului istoric vorbind si parca il vezi si pe Brancusi cum intra in biserica si participa cu toti ceilalti membri ai corului bisericii la slujbele bine venite sa-l aproprie pe omul simlu prin credinta lui de Dumnezeu !