O capitală de care toată lumea a auzit. Cu amintiri mai fericite și mai triste, care de-a lungul anilor a fost martor al scrierii istoriei. Capitala Germaniei a cunoscut o continuă schimbare în secolul trecut, cu evenimente care i-au adus glorie și decădere. Martore stau clădirile ce au supraviețuit vicisitudinilor timpului sau cele care au fost reconstruite după bombardamentele suferite în cel de-al Doilea Război Mondial. Alături de acestea, muzeele valorifică moștenirea istorică, atrăgând vizitatori din toate colțurile lumii. Astăzi, Berlin este un veritabil „babilon” al turismului.
Autor: Andrei Popa
Prima atestare documentară a orașului datează din 1237. Numele provine de la cuvântul slav „berl”, care înseamnă „mlaștină”. Simbolul oficial al orașului este un urs, probabil datorită foneticii – „Bär” este varianta germană a cuvântului „urs”. În 1701, în timpul regelui prusac Friedrich I, orașul a devenit principalul centru al Prusiei, iar în 1871 – capitala Imperiului German. Orașul s-a dezvoltat, devenind la sfârșitul secolului al XIX-lea – o metropolă industrială de peste două milioane de locuitori. În anii `20, Berlin era considerat un centru mondial al culturii. Ulterior, a suferit transformări în perioada celui de-al Treilea Reich, în ton cu ideologia nazistă. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, orașul a fost distrus, iar în 1945 a fost împărțit în două sfere de influență: cea de vest – a aliaților occidentali iar cea de est – a sovieticilor. Urmările sunt evidente luând ca repere arhitectura, numele străzilor sau edificiile apărute în perioada Războiului Rece. Însă, din fericire, ambele Germanii au știut să își „restaureze” istoria. Mărturie stă prezentarea unei istorii prin nouă destinații turistice.
Turnul Televiziunii
Alexanderplatz – una dintre cele mai cunoscute piețe ale orașului. Localnici și numeroși turiști traversează piața pietruită, nu departe de numeroase magazine cu suveniruri. Deasupra clădirilor moderne se ridică Turnul Televiziunii. Cu o înălțime de 368 m, acesta a fost construit în perioada 1965-1969. Ocupă, astfel, locul al doilea în Europa. Forma sferică a turnului are drept inspirație sateliții sovietici „Sputnik”. Sfera a fost montată la 200 m înălțime, cu ajutorul macaralelor, care au amplasat bucățile de oțel pe platforma circulară. Anul 2019 marchează aniversarea a 50 de ani de la inaugurarea turnului.
Catedrala
Amplasată pe „Insula Muzeelor”, Catedrala sau „Berlinerdom” a fost construită între 1894-1905, din ordinul împăratului Wilhelm al II-lea, în stil neo-renascentist. Cu o înălțime de aproximativ 100 m, aceasta are patru turnuri și poate găzdui 2.000 de enoriași. Catedrala a suferit grave avarii în urma bombardamentelor din timpul celui de-al Doilea Război Mondial, însă a fost restaurată.
Sub catedrală, se găsește cripta familiei Hohenzollern, ce găzduiește 94 de morminte ale regilor și familiilor dinastiei imperiale ce au trăit de la sfârșitul secolului XVI până la începutul secolului XX. Există tururi ghidate în engleză și germană, iar o parcugere a întregii incinte a catedralei ar dura cel puțin două ore. La plecare, dintre suveniruri poate fi cumpărată catedrala în miniatură.
Muzeul Vechi
În imediata vecinătate a Catedralei, se găsesc cinci muzee, dedicate vestigiilor arheologice. Acestea sunt: Muzeul „Bode” – dedicat picturilor și sculpturilor Evului Mediu și Renașterii; Muzeul „Pergamon” – dedicat vestigiilor și artei din Antichitate; „Vechea Galerie Națională” – dedicată unei colecții de lucrări din secolul al XIX-lea; Muzeul Nou și Muzeul Vechi – dedicate colecțiilor din Antichitate. Acestea dau numele de „Insula Muzeelor”.
Muzeul Vechi sau „Altes Museum” a fost realizat între anii 1825-1828, și inaugurat în 1830. Inițiativa construirii muzeelor a aparținut regelui prusac Friedrich Wilhelm III. Ulterior, la inițiativa regelui Friedrich Wilhelm al IV-lea, în 1841, partea nordică a Insulei Spree, a devenit complexul muzeal al celor cinci muzee din prezent. Muzeul Vechi găzduiește descoperiri arheologice din Perioada Clasică a Greciei Antice. Printre acestea se găsesc statui ale zeilor, obiecte ce alcătuiau costumele soldaților greci, numismatică, statui ale personajelor și creaturilor mitologice și personalități ale Greciei Antice.
DDR Museum
Pe malul drept al râului Spree, în apropiere de Catedrală, se află muzeul dedicat vieții cotidiene a Republicii Democrate Germane – „DDR Museum”. Deschis în 2006, la inițiativa etnologului Peter Kenzelmann, muzeul se concentrează pe redarea vieții est-germanilor prin intermediul reconstituirii locuințelor oamenilor de rând, prezentarea activităților zilnice ale est-germanilor, a vestimentației sau automobilelor. De asemenea, și aspecte ce țin de ideologia comunistă sunt prezentate precum detalii despre partidul-stat – SED, a vieții conducătorilor partidului, propagandei prin slogane sau afișe, modul în care se celebra ziua de 1 Mai sau expunerea unor articole din fostul cotidian „Neues Deutschland”, elocvente pentru reflectarea unor evenimente importante. Muzeul a fost nominalizat pentru câștigarea premiului „Muzeu European al Anului” (EMYA) în 2008 și 2012. La sfârșitul vizitei, muzeul se poate părăsi după o oprire la magazinul cu suveniruri.
Muzeul Spionajului German
Aproape de Potsdamer Platz se găsește Muzeul Spionajului German sau „Deutsches Spionagemuseum”. Acesta a fost deschis în 2015 la inițiativa jurnalistului Franz-Michael Günther, inspirat din întâmplări ale copilăriei sale în Germania de Est, în care a avut de-a face cu STASI. Muzeul redă istoria spionajului din Antichitate până în secolul XXI. Începând cu Alexandru cel Mare, Cezar și sfârșind cu James Bond, acesta oferă o imagine detaliată asupra modului în care a evoluat spionajul de-a lungul timpului, cu accent predilect pe secolul XX. Accentul cade asupra modului de operare al spionilor și al tehnicilor de spionaj operate în Berlin – în special de către agenții precum Gestapo, STASI, CIA sau KGB. De-a lungul mai multor săli se găsesc ecrane ce redau relatări ale unor istorici și cercetători germani specializați în istoria spionajului, despre modul de operare al serviciilor de spionaj de-a lungul celor două războaie mondiale și a Războiului Rece. De asemenea, este prezentat și modul în care spionajul este redat în filme – celebre fiind cele ale agentului MI-7 – James Bond, dar și producții americane sau germane despre episoade de spionaj din secolul XX. La plecare, orice vizitator poate lua ca amintire un suvenir.
Poarte Brandenburg
Poarta Brandenburg este un simbol al Berlinului, despre care fiecare știe câte ceva. Edificiul a fost construit între 1788 și 1791. Arhitectura acesteia a fost inspirată de intrarea în Acropolis-ul din Atena. Deasupra porții este sculptată o zeiță a păcii, ce se află într-o cvadrigă (car antic, pe două roți tras de patru cai). În 1806, aceasta a fost prădată și dusă la Paris de către Napoleon, iar după returnarea sa a fost considerată o zeiță a victoriei. Aceasta are privirea orientată spre estul Berlinului, iar timp de 28 de ani, între 1961 și 1989, poarta a fost închisă de Zidul ce a despărțit orașul în două. Fosta barieră ideologică poate fi vizitată cu ușurință.
Reichstag
La mai puțin de un kilometru distanță de Poarta Brandenburg se găsește clădirea guvernamentală a Germaniei – Reichstag-ul. Acesta a fost inaugurat în 1894, având un diametru de 40 de metri. Între 1996 și 1999, deasupra Reichstag-ului a fost ridicat un dom de sticlă modern, iar pe terasa clădirii se găsește un restaurant. Reichstag-ul poate fi vizitat și în interior. Vicisitudinile istoriei s-au abătut asupra acesteia, întrucât în 1933 a fost distrus de un incendiu. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial a fost bombardat de două ori – în 1943 și în 1945, când a fost distrus. Ulterior, a fost restaurat iar în perioada Războiului Rece s-a aflat în Berlinul de Vest. O denumire alternativă a clădirii este „Bundestag”.
Palatul Charlottenburg
Palatul datează din 1695, când regina consoartă Sophie Charlotte de Hanovra, soția regelui Prusiei, Friedrich I, a dat dispoziție să fie construită primele grădini în stil baroc francez din lumea germană. În 1699, construcția a fost terminată. De altfel, palatul a fost denumit ca un omagiu adus tinerei reginei, care a murit în 1810, la 36 de ani. Acesta este amplasat în partea vestică a Berlinului, în vecinătatea râului Spree. Exteriorul duce cu gândul la Palatul Schönbrunn din Viena, curtea interioară la Palatul Versailles iar interiorul la Castelul Peleș.
În curtea Palatului se întinde un parc vast. După o plimbare îndelungată de-a lungul parcului, se poate vizita mausoleul dedicat reginei Luiza, soția regelui Friedrich Wilhelm al III-lea, construit în formă de templu. În interiorul acestuia se găsește și cripta celei de-a doua soții a regelui. De asemenea, mai poate fi găsită și clădirea în care se servea ceai – „Belvedere” construită în 1788, care găzduiește o expoziție de obiecte din porțelan.
O vizită în interior poate fi făcută și cu ghidaj audio, iar o vizită a întregului palat, precum și a parcului ar ține cel puțin trei ore. Din nefericire, în interior pozatul este interzis.
Olympiastadion
Simbol al orașului și sportului german, construcția stadionului a început în 1934 și a fost inaugurat în anul în care a găzduit Jocurile Olimpice – 1936. La acel moment avea o capacitate de 110.000 de locuri. Cu timpul, acesta a avut parte de îmbunătățiri, fiind renovat în 1974 pentru a găzdui meciuri de la Cupa Mondială. Din același motiv a avut loc a doua renovare, între 2000 și 2004. Stadionul a găzduit meciuri din grupele Campionatului Mondial din 1974 iar în 2006 – patru meciuri din grupe, un sfert de finală și finala Campionatului Mondial. Alte meciuri notabile ce s-au jucat pe acest stadion sunt meciul inaugural al Campionatului Mondial de Fotbal feminin din 2011 și finala UEFA Champions League din anul 2015. Din 1963, echipa Hertha Berlin își dispută meciurile de acasă pe „Olympiastadion”. În prezent, acesta are o capacitate de 74.475 de locuri și este plasat de UEFA în categoria stadioanelor de patru stele.
Oamenii
Berlinul este un oraș foarte cosmopolit. Pe lângă autohtonii germani, se pot vedea pe stradă, în metrou, în autobuz sau pe holul hotelului – coreeni, japonezi, chinezi, ruși, spanioli, francezi, sud-americani, africani și numeroși arabi. Germana este limba care se aude cel mai des, urmată de engleză, arabă și celelalte limbi ale turiștilor sau celor stabiliți în Germania. În magazine, vânzătorii știu engleză – în special cei tineri, însă în magazinele cu suveniruri s-ar putea ca aceștia să știe doar germană. Un român angajat al unui restaurant din Berlin a spus că stereotipurile despre germani legate de punctualitate, devotament față de muncă sau seriozitate sunt reale. În oraș pot fi găsiți, întâmplător, români ce lucrează la diverse restaurante sau magazine.
Mersul pe bicicletă
Printre numeroasele pliante ce se pot găsi în holurile hotelurilor se găsește și unul care vorbește despre mersul pe bicicletă, un ghid în germană despre ce poate fi vizitat cu bicicleta: destinații turistice precum cele prezentate mai sus dar și altele ca Parcul „Tiergarten”, fostul punct de trecere „Checkpoint Charlie”, Opera „Unter den Linden”, sau porțiunea din zid păstrată spre vizitare. Mai sunt prezentate, de asemenea, destinații din orașul apropiat – Potsdam. În total sunt patru tururi – „City Tour” – 15 km, Turul Zidului („Die Mauer Tour”) – 16 km, „Potsdam pe bicicletă” („Potsdam per Rad”) – 20 km (distanța între cele două orașe) și „Descoperiți Charlottenburg” („Charlottenburg entdecken”) – 16 km. În oraș, există numeroase locuri de închiriat biciclete, ceea ce face ca mersul pe bicicletă să devină un mod de viață pentru foarte mulți oameni, iar traficul rutier inexistent. Într-o vizită în Berlin pot fi văzuți ușor 100 de bicicliști la o plimbare pe jos.
Aceste atracții turistice și aspectele cotidiene pot fi descoperite în trei zile. Însă, orașul este mult mai vast, iar pentru a vizita toate atracțiile turistice ar fi nevoie de o ședere de cel puțin o săptămână. După, orice turist se poate întoarce acasă mulțumit că a văzut unul dintre cele mai captivante orașe ale lumii și încărcat cu suveniruri.
Bibliografie
„Mini Berlin Englisch”, Berlin, Rahmel-Verlag, f.a.
„Stadt und Rad. Radtouren”, Berlin, 2018 – ghid turistic
Altes Museum https://en.wikipedia.org/wiki/Altes_Museum#History, accesat la 13.08.2019.
Berliner Fernsehturm https://tv-turm.de/en/tower-history/, accesat la 13.08.2019.
Charlottenburg Palace/ Old Palace https://www.visitberlin.de/en/charlottenburg-palace-old-palace, accesat la 13.08.2019.
DDR Museum https://en.wikipedia.org/wiki/DDR_Museum, accesat la 14.09.2019.
Deutsches Spionage Museum https://www.deutsches-spionagemuseum.de/en/museum/history/, accesat la 13.08.2019.
Olympiastadion (Berlin) https://en.wikipedia.org/wiki/Olympiastadion_(Berlin)#Tenant, accesat la 13.08.2019.
Poarta Brandenburg https://ro.wikipedia.org/wiki/Poarta_Brandenburg, accesat la 14.08.2019.
Reichstag (Nazi Germany) https://en.wikipedia.org/wiki/Reichstag_(Nazi_Germany), accesat la 14.08.2019.
The Hohenzollern Crypt https://www.berlinerdom.de/en/visiting/about-the-cathedral/the-hohenzollern-crypt/, accesat la 13.08.2019.
Confirmări/Notificări