Una dintre cele mai faimoase opere de artă din Berlin, desenele murale care erau numite \”linia morţii\” şi care se află pe partea de est a Zidului Berlinului, se află sub ameninţarea demolării de către dezvoltatorii imobiliari.
La scurt timp după căderea comunismului, artişti din întreaga lume au venit în Berlin şi au acoperit rămăşiţele Zidului cu desene prin care doreau să expună percepţia lor asupra ideii de libertate.
Însă ce a mai rămas din Zidul Berlinului se află amplasat pe o zonă de mare interes pentru dezvoltatorii imobiliari care, vineri, au şi dărâmat o parte din el.
Zidul Berlinului, a cărui construcţie a început pe 13 august 1961, sub fostul regim din Germania de Est, a fost ridicat pentru a împiedica fuga cetăţenilor din Republica Democrată în vest şi a divizat Berlinul timp de peste 28 de ani, până la căderea sa, pe 9 noiembrie 1989.
După acest moment, în euforia generală şi din teama de a vedea din nou accesul restricţionat de acest zid, populaţia a cerut demolarea completă a edificiului. Însă după 2006, autorităţile locale şi cele ale statului federal german au demarat lucrări de conservare a rămăşiţelor în amintirea victimelor fostului regim.
Peste 600 de oameni au murit încercând să fugă din fosta Republică Democrată Germană în timpul celor 30 de ani de existenţă a Zidului Berlinului.
10 lucruri de ştiut despre Zidul Berlinului
Zidul Berlinului a fost vreme de 28 de ani unul dintre simbolurile Războiului Rece, factor declanşator a multor drame, divizând un oraş, o ţară şi un continent întreg, separând numeroase familii. Iată zece lucruri de ştiut despre acest simbol.
- Bariera a fost construită pe 13 august 1961, fiind ideea liderului comunist est-german Walter Ulbricht şi nu a fost realizată cu ajutorul direct al sovieticilor, fiind construită de muncitorii şi soldaţii din Germania de Est .
- Zidul Berlinului a avut o lungime de 155 de kilometri şi o înălţime de 4 metri. Pentru a spori siguranţa, a fost construit un coridor suplimentar, cunoscut sub numele de Fâşia Morţii. Aceasta avea 100 de metri lăţime, era supravegheată continuu făcând astfel aproape imposibilă trecerea neautorizată în RFG
- În Berlinul de Est a fost construit un turn înalt de aproximativ 365 de metri, având oficial un restaurant la ultimul etaj. Neoficial, acest etaj avea rolul de post de observaţie, căci pivota în jurul axei sale. Astfel eficienţa zidului era sporită prin construirea de astfel de turnuri.
- Impactul construirii zidului Berlinului a fost unul devastator pentru familile germane. Est-germanii care lucrau în Germania de Vest au fost nevoiţi să renunţe la locurile lor de muncă, pierzându-şi astfel sursele de venituri. Mai mult decât atât, membrii a numeroase familii au fost efectiv separaţi de acest zid
- Pentru vizitele în Germania de Est, zidul a fost prevăzut cu opt puncte oficiale de trecere, străinii (inclusiv vest-germanii) trebuind să obţină un permis special de trecere.
- Reacţia Statelor Unite faţă de zidul nou construit a fost una extrem de slabă, deşi contravenea înţelegerii dintre fostele state aliate conform căreia acestea trebuiau să asigure supravegherea Berlinului. Astfel, guvernul american a declarat că va accepta zidul Berlinului fără a utiliza forţa.
- Numeroşi est-germani au încercat să fugă în Germania de Vest riscându-şi astfel vieţile. Unele statistici evidenţiază că după anul 1961 au reuşit să treacă în Germania de Vest circa 5000 de locuitori ai Berlinului de Est.
- În urma demisiei liderului est-german, Erich Honecker, noul guvern a declarat că est-germanii pot primi vize pentru vizitele în Germania de Vest. Ca efect, zeci de mii de berlinezi au protestat în faţa punctelor de control, pretinzând să fie lăsaţi să treacă. Realizând că stăvilirea mulţimii nu putea fi realizată, grănicerii au lăsat mulţimea să treacă în Germania de Vest.
- Ultimul est-german care a fost ucis în timp ce încerca să treacă zidul a fost Chris Guefroy, în februarie 1989. În prezent, una din străzile Berlinului îi poartă numele.
- Zidul Berlinului a căzut în noiembrie 1989, fiind ulterior dărâmat cu buldozerele. În urmă au rămas un muzeu dedicat Zidului şi câteva rămăşiţe ale fostului simbol al Războiului Rece.