În satele României, turismul ar putea coborî din pensiuni în curți. Un proiect legislativ adoptat de Senat propune o formulă simplă: gospodarii din mediul rural își pot suplimenta veniturile primind vizitatori interesați să vadă, direct la sursă, cum arată viața la țară – fără decor artificial, fără folclor de carton.
Programul se numește explicit și sugestiv – „Viața la țară” – și este inițiat de Ministerul Agriculturii. Ideea este pragmatică: cine crește animale, lucrează pământul sau practică un meșteșug poate solicita la primărie un certificat de producător de activități rurale. Din acel moment, gospodăria devine experiență turistică.
Vizitatorii nu vor veni la întâmplare. Ministerul ar urma să creeze o platformă digitală unde turiștii să identifice gospodarii înscriși în program, să rezerve experiențe și să plătească. Oficial, veniturile obținute vor fi încadrate la activități independente și impozitate ca atare.
Sărămaș, Covasna: brânza ca patrimoniu viu
În satul Sărămaș, județul Covasna, Maria și Nicolae Pastor produc brânză de burduf, caș și smântână. O gospodărie funcțională, în care ziua începe devreme și se termină târziu. Nu este un decor pentru turiști, ci un ritm de viață.
Pentru ei, ideea de a primi musafiri nu este o strategie de marketing, ci o extensie firească a ospitalității rurale.
„Le arătăm cu drag orice. Dacă vrea să contribuie, să ia o găleată în mână, poate și să ia pe lângă noi, așa”, spune Maria.
Nu vorbim despre spectacol, ci despre participare. Despre laptele muls la prima oră, despre cașul scos din putină, despre gesturi repetate de generații.
Dantela și țuica: ritualul întâmpinării
În alt colț de țară, Violeta Roman face dantelă. Meșteșugul ei nu este doar obiect decorativ, ci memorie materială. În cadrul programului, ar putea primi vizitatori direct în atelier.
„Pot să îi primesc și cu produse locale, cu plăcintă cu griș, cu un păhărel de țuică, ca la români, să plece veseli din curte.”
Experiența propusă nu este doar demonstrativă. Ea include gust, conversație, ritual. Turismul devine astfel interacțiune, nu simplă fotografie.
Ce condiții trebuie îndeplinite
Proiectul prevede un criteriu esențial: gospodarii trebuie să demonstreze că activitatea pe care o prezintă este una uzuală și permanentă, nu improvizată pentru sezon. Nu se finanțează decoruri tematice, ci practici reale.
Certificarea se obține printr-un demers la primărie. O formalitate administrativă care, dacă legea va fi adoptată și de Camera Deputaților și promulgată, ar putea deschide o nouă nișă economică pentru mediul rural.
Dincolo de curte: problema destinației
Specialiștii avertizează însă că o gospodărie, oricât de autentică, nu poate susține singură un flux turistic consistent.
„Trebuie să existe un management performant de destinație. Ca turistul să audă, să ajungă și să se simtă bine în destinație. O gospodărie singură nu poate să facă față unei concurențe naționale sau internaționale”, explică Andrei Blumer, din cadrul Asociației de Ecoturism din România.
Autenticitatea este un atu, dar infrastructura, promovarea și coerența regională rămân decisive.
O posibilă schimbare de paradigmă
Dacă va trece de toate etapele legislative, programul ar putea muta accentul de pe turismul rural standardizat pe experiența directă, participativă. Curtea gospodarului ar deveni atelier deschis, stână demonstrativă, școală informală de meșteșuguri.
Într-o perioadă în care călătorii caută experiențe „nefiltrate”, satul românesc ar putea redescoperi valoarea economică a firescului. Nu ca spectacol etnografic, ci ca viață trăită, la care vizitatorul este invitat să ia parte.
