Să mergi la tratament la Slănic Moldova era, în ultimele decenii ale secolului al XIX-lea, un lux – nu oricine îşi permitea un concediu aici. Medici renumiţi din Europa îşi mutaseră cabinetele în staţiune, atraşi de apele tămăduitoare unice, inclusiv un izvor de apă şi foc, plin de gaz care arde.
Și în perioada comunistă la Slănic Moldova se ajungea cu bilete de tratament doar pentru cei mai buni muncitori. După Revoluţie, privatizările aproape că au pecetluit soarta Slănicului. De vreo doi ani încoace, se întrevede, în sfârşit, o rază de speranţă.
“Aflat în nord-estul României, la 18 kilometri de Târgu Ocna şi la 580 de metri altitudine deasupra nivelului mării, orașul se bucură de un climat temperat”.
Așa era prezentată Stațiunea Slănic Moldova într-un documentar făcut de studiourile Sahia Film în 1973, la cererea Oficiului Naţional pentru Turism, care îşi dorea să atragă mai mulţi turişti germani. Din ce era odată, nu a mai rămas mare lucru. Frumusețea locului este aceeași, aerul e la fel de curat, apele minerale – la fel de sănătoase. Turiștii, însă, şi-au pierdut interesul pentru stațiunea din inima Orientalilor. O plimbare rapidă prin micul orăşel te lămureşte de ce.
Renaște din propria cenușă
Iată clădirea filmată la 1973. Şi iat-o şi jumătate de secol mai târziu. Complexul Balnear aflat chiar în centrul staţiunii era cândva magnet pentru turişti. A fost primul din Estul Europei şi era atât de popular încât cei care doreau o cură de sănătate aici se treceau pe liste de aşteptare şi îşi făceau rezervări cu un an înainte. Azi, însă.
Complexul Balnear Racoviţă are 52 de camere în care puteau fi cazaţi pacienţii, 12 apartamente şi, cel mai important, 32 de săli de tratamente. Acum este doar un afiş mare care anunţă că din nou complexul este scos la vânzare. Aceeași soartă au avut-o, rând pe rând, mai toate obiectivele care atrăgeau turiștii în zonă.
Gheorghe Baciu, primar Slănic Moldova: Privatizarea a adus şi proprietari care nu au înţeles ce înseamnă managementul turistic. Stațiunile s-au privatizat la pachet. 18 hoteluri din Slănic le-a cumpărat o singură entitate şi dacă acea societate a făcut management rău, normal ca staţiunea s-a dus la vale.
Încă în picioare, dar tot cu lacătul pe uşă este și Cazinoul din Slanic. A fost primul din țară. Şi principalul obiectiv turistic al zonei, pentru cei care veneau aici nu doar pentru apele minerale ci și pentru distracție.
Cazionul din Slănic Moldova este un monument istoric inclus în grupa A având valoarea națională și universală. Cazinoul din Slănic-Moldova a fost ridicat de către meșteri italieni și de pe Valea Slănicului în anii 1892-1894, în stilul Art Nouveau după planurile cunoscutului arhitect ieșean George Sterian, împreună cu H. Rick, din inițiaiva arhitectului Nicolae Ghica-Budești, pe atunci efor al Epitropiei „Sf. Spiridon” din Iași. Din 1948 în imobil funcționează Casa de Cultură, dar, de-a lungul anilor, Cazinoului, beneficiază de o sală de spectacole, au mai fost deschise biblioteca orășenească, precum și unități de servicii publice.
În anul 1960 clădirii i se adaugă două terase destinate amenajării unui bufet, braserie și pensiune. Clădirea Cazinou a fost restaurată în perioada 1986 – 1989 pentru a i se reda forma inițială, fiind amenajată în totalitate a ca edificiu cultural-educativ. Totusi după privatizare a fost si el închis o lună perioada
Gheorghe Baciu, primar Slănic Moldova: Vom expropria pe cauză de utilitate publică această clădire. Or să funcţioneze, în primul rând, cinematograf, teatru, să avem sală pentru evenimente, pentru cultură, pentru promovare, o să avem şi spaţiu cu suveniruri şi alte librării
Slănicul şi-a trăit anii de glorie între cele două mari războaie. 30.000 de turiști îl vizitau pe-atunci în fiecare sezon. Până în anii ’80, încă era printre staţiunile preferate ale românilor. După revoluție, însă, lucrurile s-au schimbat.
După decenii în care nepăsarea și-a lăsat adânc amprenta asupra stațiunii, lucrurile încep ușor-ușor să se îndrepte. Administraţia locală pare să fi înțeles că singura cale de a resuscita turismul este să valorifice la maximum izvoarele cu ape tămăduitoare.
Apele minerale au fost cele care au făcut din stațiunea Slănic Moldova una de interes național. Din păcate, însă, după ce s-au făcut privatizările după revoluție, până și izvoarele au ajuns să fie lăsate în paragină. Până în urmă cu doi ani nici măcar nu exista acces la acestea. Au fost recuperate după 26 de ani și 6 ani de lupte în instanță de către primărie, au fost reamenajate și deschise din nou publicului, de altfel s-au făcut și mai multe investiții pentru acestea
Gheorghe Baciu, primar Slanic Moldova: Niciodată izvoarele nu vor fi cu cartele cu plată.Toată promovarea noastră este sub cod qr. Avem şi enciclopedie, prima a unei staţiuni balneare din România. În mai se deschide încă un spital cu 34 de paturi de recuperare.
Cu pași mici încep să apară și primele progrese, dar și planuri de viitor pentru redresarea zonei. Încep să apară timid și turiștii care remarcă frumusețea zonei și monumentele de odinioară.
Foto: Ioan Daniel Roșu Wikipedia
