Fostul Seminar Teologic de la Iași, locul unde povestitorul Ion Creangă a devenit preot și prima școală gimnazială din țara noastră în care s-a predat vreodată în limba română, a ajuns o ruină. Pereții sunt scorojiți și plini de crăpături, acoperișul stă să cadă, iar la interior, tavanul deja s-a prăbușit. Clădirea se află în administrarea Institutului de Psihiatrie „Socola”, care ar vrea să o restaureze, însă nu are bani.
Imobilul, monument istoric, s-ar putea prăbuși în orice moment și că doar o investiție de restaurare rapidă l-ar putea salva. Întrucât fondurile date de Ministerul Sănătății abia ajung pentru spital. Nefiind o locație unde să se desfășoare activitate medicală, nu reprezită o prioritate.
Veche de peste 200 de ani, şcoala în care Ion Creangă s-a pregătit vreme de trei ani pentru a deveni preot se află într-o stare avansată de degradare. Pereţii seminarului, pe care specialiştii îl supranumesc Sorbona Moldovei datorită celor mai pricepuţi dascăli care au predat aici între anii 1803-1905, riscă oricând să cadă.
„Casa Creangă” este cea mai veche dintre toate clădirile ce aparțin Institutului „Socola”. Întreg complexul este declarat monument istoric însă restul imobilelor, majoritatea folosite în activitatea medicală, au mai fost modernizate de-a lungul timpului.
„Casa Creangă” este doar unul dintre corpurile fostului seminar care, potrivit mai multor surse istorice, a fost înființat, în 1803, de către Mitropolitul Veniamin Costache. La momentul respectiv, în acel loc se afla Mânăstirea „Socola”, complexul devenind spital de psihiatrie abia la începutul secolul XIX.
n cartea „Două secole de învăţământ teologic seminarial” – coordonată de Pr.Mihai Vizitiu, Pr. Dragoş Bahrim și A. Timofti – este explicat și un posibil motiv pentru care, în 1885, Seminarul Teologic de la „Socola” a fost desființat: „În anul 1886 Mănăstirea Socola a fost desfiinţată, în acel loc funcţionând până în 1905 o şcoală de meserii şi după aceea Azilul de alienaţi, iar lăcaşul de cult al mănăstirii a devenit biserică parohială. Se pare că în luarea deciziei strămutării un rol important l-a avut chiar regele Carol care, vizitând Seminarul «s-a spăimântat de starea de groază în care l-a găsit» şi a decis mutarea acestuia la Iaşi”.
Consilierul cultural Constantin Sturzu, din cadrul Mitropoliei Moldovei și Bucovinei, a precizat că ceea ce a mai rămas din sediul fostului seminar are și o însemnătate lingvistică în istoria noastră. „Este o clădire importantă pentru istoria învățământului teologic, gândindu-ne că Seminarul «Veniamin Costachi» este prima școală unde s-a predat în limba română care a format numeroase personalități atât pentru Biserica Ortodoxă cât și pentru neamul aceasta”, a explicat acesta.