Muzeul Arheologic Rockefeller din Ierusalim, una dintre cele mai importante instituții dedicate istoriei Orientului Apropiat, a revenit parțial în circuitul turistic după aproape doi ani de închidere completă. Accesul este permis doar prin tururi ghidate săptămânale organizate de Muzeul Turnul lui David, o soluție temporară care a readus în atenția publicului atât valoarea excepțională a colecțiilor, cât și reputația sa aparte, care i-a adus supranumele de „muzeu blestemat”.

Un început marcat de tragedii

Inaugurat în 1938 sub numele de Muzeul Arheologic al Palestinei, edificiul a fost umbrit încă de la început de asasinarea arheologului britanic James Leslie Starkey, ucis în drum spre vernisajul oficial. Alte figuri esențiale pentru crearea muzeului nu au apucat să îl vadă deschis: James Henry Breasted, unul dintre fondatorii arheologiei moderne din Orientul Apropiat, a murit înainte de inaugurare, la fel și filantropul John D. Rockefeller, finanțatorul clădirii. Arhitectul britanic Austen Harrison, autorul proiectului, a părăsit regiunea înainte de deschiderea muzeului.

Un muzeu prins între războaie și abandon

De-a lungul deceniilor, Muzeul Rockefeller a trecut prin administrația iordaniană, prin Războiul de Șase Zile și prin perioade repetate de închidere, consolidând imaginea unui loc urmărit de ghinion, dar și de istorie. Aceste episoade au transformat clădirea într-un reper nu doar arheologic, ci și simbolic pentru Ierusalimul divizat și marcat de conflicte.

Comori care spun istoria omenirii

Astăzi, muzeul adăpostește aproximativ 60.000 de artefacte ce acoperă milenii de istorie. Printre cele mai valoroase se numără o statuie a faraonului Ramses al III-lea, un schelet uman vechi de aproximativ 100.000 de ani și decorațiuni originale provenite de la Moscheea Al-Aqsa și de la Biserica Sfântului Mormânt, mărturii ale diversității culturale și religioase a regiunii.

Patrimoniu public sau investiție privată?

În ciuda valorii sale excepționale, viitorul muzeului este incert. Un comitet interministerial analizează posibilitatea vânzării sau închirierii clădirii către entități private, inclusiv transformarea sa într-un hotel de lux. Arheologul David Gurevich, membru al Consiliului de Arheologie al Israelului, a explicat că lipsa unui acord între instituțiile statului privind finanțarea anuală a muzeului, estimată la aproximativ 10 milioane de șekeli, a dus la apariția unor astfel de scenarii.

Decizia care va schimba destinul muzeului

Ministerele implicate nu au ajuns la un consens privind asumarea costurilor, iar privatizarea a apărut ca soluție alternativă. Recent, Autoritatea Israeliană pentru Antichități a solicitat să reia administrarea muzeului, subliniind că Muzeul Rockefeller reprezintă „casa istorică și simbolică a arheologiei Țării Israelului” și promițând redeschiderea completă a instituției.

Un simbol aflat la răscruce

Până la o decizie finală, Muzeul Rockefeller rămâne un punct-cheie al turismului istoric din Ierusalim, un loc unde patrimoniul universal se află la limita fragilă dintre conservare și comercializare. Soarta sa va fi hotărâtă de un comitet interministerial al guvernului israelian, condus de Ministerul Patrimoniului, din care fac parte reprezentanți ai mai multor instituții-cheie ale statului israelian.