Liechtenstein a depus plângere la Curtea Europeană pentru Drepturile Omului prin care vrea ca Cehia să fie obligată să nu-i mai considere pe locuitorii micului principat drept cetățeni germani. Prin acest artificiu, Praga a putut păstra proprietățile confiscate după al Doilea Război Mondial, precizează Euronews.
Cum a ajuns Liechtenstein o țară
Situat într-un peisaj idilic, în Alpi, între Elveţia şi Austria, principatul este germanofon și este condus de o monarhie semiconstituțională, principele având puteri similare unui președinte într-o republică semiprezidențială.
Țara – a patra cea mai mică din Europa – se întinde pe 160 de kilometri pătrați și are o populație de circa 39.000 de locuitori.
Bazele principatului au fost puse în 1719, după ce prințul Johann Adam a cumpărat și a unit două foste domenii. A devenit o națiune suverană în 1806 și a făcut parte din Confederația Germană din 1815 până în 1866, când Liechtenstein a devenit independent. Țara a rămas neutră în timpul celor două războaie mondiale.
Decretele lui Beneš: proprietăți confiscate după război în Cehoslovacia
„Cetățenilor din Liechtenstein li s-a interzis dreptul la proprietate în Republica Cehă în baza unui decret prezidențial din 1945, care îi consideră, în mod nepermis, drept persoane de naționalitate germană. Aceasta este o nesocotire fățișă a suveranității Liechtensteinului”, a declarat Ministerul de Externe din Liechtenstein.
Decretele prezidențiale din 1945 la care face referire – cunoscute și ca Decretele lui Beneš – au fost emise de Cehoslovacia în timpul celui de-al Doilea Război Mondial și au fost aplicate după război.
Ele au permis confiscarea – fără compensații – ale proprietăților etnicilor germani și maghiari, precum și ale trădătorilor și colaboraționiștilor. Milioane de oameni au fost expulzați, de asemenea, din țară.
O proprietate de 50.000 de hectare
Această acțiune legală a Liechtensteinului a intervenit după ce o instanță din Cehia a decis în februarie că o proprietate de aproximativ 50.000 de hectare, pe care există și un castel și care înainte de război a aparținut familiei princiare a Liechtensteinului, a fost confiscată în mod legal.
Tribunalul a argumentat că prințul Franz Josef al II-lea al Liechtensteinului s-a declarat el însuși de naționalitate germană la un recensământ ce a avut loc în 1930.
Fundația Prințul de Liechtenstein respinge însă această idee.
În plus, principatul acuză Praga că șters date vechi de sute de secole din registrul funciar.
În joc este terenul de aproximativ 2023 de kilometri pătraţi de pământ, ceea ce înseamnă de zece ori mai mult decât suprafaţa actuală a principatului, şi a unora dintre cele mai mari castele şi palate ale Europei. Toate acestea au fost confiscate în 1945, prin decretele lui Beneš.
Liechtenstein, ton dur și acuzații la adresa Cehiei
„Comportamentul și acțiunile autorităților și instanțelor cehe au drept consecință faptul că, în peste 20 de alte proceduri, o serie de cetățeni din Liechtenstein nu-și pot revendica proprietățile din Republica Cehă pe care le aveau înainte de 1945, din moment ce s-a stabilit că ei sunt cetățeni germani”, mai spune Ministerul de Externe al principatului.
„În cazul altor state neutre, cum ar fi Elveția, Republica Cehă a fost dispusă în ultimele decenii să negocieze soluții bilaterale în legătură cu spețe de proprietate similare. Însă niciodată nu a existat vreo discuție cu Liechtensteinul despre chestiuni importante legate de legea proprietății. Refuzul de a discuta aduce prejudicii moștenitorilor legali ai tuturor celor 29 de cetățeni din Liechtenstein care au fost deposedați ilegal de proprietate și cărora li s-au refuzat compensații de către actuala Republică Cehă”, argumentează diplomația din Liechtenstein.
Euronews precizează că a încercat, fără succes, să obțină o declarație pe această temă și din partea Ministerului de Externe de la Praga.