Casa Regală a României a avut în proprietate mii de hectare de teren în judeţul Călăraşi. Un loc aparte se afla în comuna Mănăstirea, unde a fost moşia regală în perioada 1898-1947. Comuniştii au transformat domeniul în IAS, iar tranziţia, în ruină, precizează adevarul.ro

Aici îşi petrecea verile Regele Mihai în copilărie. Terenul agricol a fost cumpărat de investitori arabi, care exploatează suprafaţa, iar clădirile sunt dărăpănate.  În judeţul Călăraşi, Casa regală a deţinut balta Ezeru Mostiştea – comuna Mănăstirea – 1.062 hectare, balta Boian Sticleanu şi pădurea Vărăştii de Baltă – 2.436 de hectare, plus 3.500 hectare apă, 170 hectare trestie, teren de 3.165 hectare în comuna Mănăstirea, teren de 2.002 hectare, Chinciu Spanţov. Pentru toate acestea au fost începute, la nivelul anului 2006, procedurile de restituire, fie administrative, fie judiciare, cesionate. La Mănăstirea, după abdicarea Regelui Mihai, în 1948, domeniul a fost transformat în Întreprinderea Agricolă de Stat(IAS).

În prezent, totul este o ruină. „A fost un domeniu imens, cu mii de hectare, cu păduri, bălţi, unde familia regală venea frecvent. Am văzut în urmă cu câţiva ani clădirile în care au funcţionat fostele IAS-uri, te apucă şi plânsul. Totul a fost lăsat de izbelişte, fără ca autorităţile locale  să se implice în conservarea lor. Am aflat întâmplător că fost cumpărate de arabii de la Chirnogi care exploatează doar terenul agricol”, a explicat prof. Nicolae Ţiripan, fost director al Arhivelor Călăraşi. 

Curtea regală avea acareturi, moară mecanică, presă de ulei, herghelie, turme de oi şi cirezi de vite. Familia regală petrecea o parte din vară aici în Palatul de la Ferma Regală, în apropiere de biserica din Mănăstirea, renovată de Regele Carol I şi acoperită cu tabla de aramă.  

Mergea la vânătoare de raţe

 Într-un interviu, Majestatea Sa a povestit că venea des în judeţul Călăraşi: “Da, tatăl meu avea o proprietate la Mănăstirea, era o fermă regală, dar cum a ajuns să o aibă în proprietate nu ştiu. Mergeam regulat la vânătoare de raţe, gâşte, mistreţi. Asta îmi amintesc bine”.  De altfel, în cartea lui Mircea Ciobanu, „Convorbiri cu Mihai I al României“, Regele Mihai a povestit cum la 23 august 1944, când România a întors armele, iar mareşalul Antonescu a fost arestat, Majestatea Sa a fost la vânătoare: „A fost un moment de panică la aflarea veştii ( n.red. data plecării pe front fusese stabilită pentru 24 august). Convorbirea cu mareşalul trebuia să aibă loc cu orice preţ, plecarea lui zădărnicea totul, să ne înţelegem. Eventualitatea arestării lui figura în planul de acţiune numai în ultimă instanţă, pentru că noi trebuia să-l determinăm pe el să comande retragerea. Ne-am repezit la Bucureşti. Pentru a acoperi scopul retragerii mele precipitate în Capitală, am ieşit lângă Olteniţa, la o vânătoare de raţe. Mergeam uneori acolo”. (La data de 23 august 1944, România a întors armele şi s-a alăturat Naţiunilor Unite în lupta împotriva puterilor Axei. Armata sovietică fiind deja în Moldova de nord încă din luna martie, regele Mihai îşi dă acordul pentru înlăturarea prin forţă a mareşalului Antonescu dacă acesta va refuza semnarea armistiţiului cu Naţiunile Unite. În urma refuzului net al lui Antonescu, Regele Mihai l-a destituit şi l-a arestat, iar România a trecut de partea Aliaţilor.). 

A copilărit pe domeniul regal

 Desenator, pictor, maestru al gravurii româneşti, cu expoziţii în ţară şi în străinătate, artistul Florin Stoiciu s-a născut în comuna Mănăstirea, în anul 1965, şi povesteşte cum a copilărit pe domeniul regal. „Era un loc magnific. Ştiu de la mama cum toate rudele mele aveau în spatele icoanei fotografii cu Regele Mihai, iar cînd sosea Regina Maria în sat era sărbătoare. Îmbrăcată în straie populare, toată lumea o aştepta cu emoţie. Dar nu numai din copilărie am amintiri. I-am cunoscut personal pe Majestatatea Sa şi pe Regina Ana. Au venit la Universitatea de Arte în vizită. Era cald, modest, dădea mâna cu toată lumea, o personalitate puternică, dar în acelaşi timp un caracter bland şi plin de omenie. Păcat, regret sincer dispariţia sa! “, a spus  conf. univ. dr. al Universităţii Naţionale de Artă, Florin Stoiciu. 

Pe 10 mai, sărbătoare naţională

 În fiecare an, în România este marcată, la 10 mai, Ziua Regalităţii, legiferată de Camera Deputaţilor, în aprilie 2015, drept sărbătoare naţională. Ziua Regalităţii are o triplă semnificaţie legată de istoria României şi, în particular, de regele Carol I: la 10 mai 1866, acum 155 de ani, Carol de Hohenzollern Sigmaringen a sosit la Bucureşti şi a depus în faţa Parlamentului României jurământul de credinţă fiind încoronat Principe al României cu numele Carol I, la 10 mai 1877 Principele Carol I a proclamat Independenţa României, ţara noastră devenind liberă, suverană, ieşită de sub vasalitatea formală a Imperiului Otoman şi, în fine, la 10 mai 1881 – acum 140 de ani – , România devenea regat, iar Carol I devenea primul rege al României