Rusia este uriașă și cel mai întins stat al lumii și-a schimbat des granițele în ultimele patru secole, extinzându-se mult până la destrămarea URSS. Care este cel mai vechi oraș de pe teritoriul actualei Federații Ruse? Mai mulți istorici spun că este, fără îndoială, Derbent, un oraș din Daghestan care este mai aproape de Baku, Teheran și Bagdad decât este de Moscova. Derbent a intrat însă într-o controversă care a implicat și politicieni și istorici care nu au putut cădea de acord asupra vârstei orașului. Despre istoria unui oraș cu o poziție excelentă puteți citi pe larg în articol.
Care este cel mai vechi oraș din Rusia? Depinde pe cine întrebi
Derbent are 120.000 de locuitori, este port la Marea Caspică, până la pandemie începuse să se dezvolte turismul și dovezi clare despre existența unei așezări consistente datează de acum 2.800 de ani, în timp ce arheologi locali spun că săpăturile au arătat că au existat așezări încă de acum cinci milenii și Derbent este, fără îndoială, cel mai vechi oraș de pe teritoriul Rusiei de azi și unul dintre cele mai vechi orașe din lume.
Însă președintele Putin a ”retușat” de mai multe ori istoria, iar după anexarea Crimeeii, în 2014, a spus că orașul Herson, fondat acum 25 de secole, este ”la fel de sfânt precum Ierusalimul” și este ”leagănul istoric al Rusiei”.
Alți istorici spun că un alt oraș din Crimeea, Kerci, este cel mai vechi din Rusia, fiind fondat acum 27 de secole, în timp ce Derbent ar fi fost fondat cu un secol mai târziu. Tot în Crimeea, grecii au fondat acum peste 25 de secole colonii în zonele în care azi se găsesc orașele Feodosia și Evpatoria.
Aceste orașe din sud au fost fondate cu mai bine de un mileniu înainte ca popoarele ”Rus”, așa-numiții ”varegi” să întemeieze orașele din nord: de exemplu Staraya Ladoga datează din anul 753, Veliky Novgorod este din secolul 8, iar Smolensk, din secolul 9.
Derbent, perla Daghestanului
Citadela, Orașul Vechi și clădirile ce alcătuiesc fortăreața din Derbent au fost înscrise în 2003 în patrimoniul UNESCO, iar în documente se menționează că rolul defensiv al orașului datează din secolele 8 și 7 î Hr, iar orașul era desemnat ca fiind cea mai veche așezare urbană din Rusia, cu un rol strategic de trecere între Europa și Orientul Mijlociu. În secolul 4 î Hr istoricii menționau o așezare fortificată importantă la Derbent, iar numele vine din persană: ”dar” înseamnă poartă, iar ”band” înseamnă ”roșu”, ”comunicare” sau ”barieră”.
UNESCO a deschis calea pentru un amplu program de restaurare a clădirilor medievale, iar în 2006 Derbent a fost recunoscut pentru modul în care oameni de credințe diferite – musulmani, creștini și evrei – au trăit în armonie.
Începuturile orașului sunt legate de persani, iar până în secolul 4 î Hr orașul a fost o satrapie a Imperiului Ahemenid. După anul 400 orașul a fost creștinat, iar un secol mai târziu au fost ridicate de către Imperiul Sasanid fortărețele din zona Mării Caspice, iar zidurile au ajuns chiar și la 500 m în Marea Caspică, dar s-au întins și 40 km în munți, pentru ca granița de nord să fie complet apărată, iar nomazii să nu mai poată trece de la mare către munte.
În anul 654, arabii, aflați la începutul seriilor de cucerire, au invadat Persia și au încorporat și Derbent, numindu-l Bab al-Abwab (Poarta Porților). În oraș a trăit un timp și califul abassid Harun al Rashid, iar în secolul 10 orașul era cel mai mare din Caucaz, cu peste 50.000 de locuitori. Derbent a fost distrus de mongoli în 1220, iar în 1813 a fost încorporat în Imperiul Rus care în prima parte a secolului 19 a purtat războaie cu mai multe popoare din Caucaz, în unele cazuri masacrând mii de oameni.
Cinci milenii sau nici măcar trei?
Cel mai frumos loc din Derbent este fortăreața Naryn-Kala construită pe un deal abrupt, ca simbol al puterii arabilor care au ridicat-o acum mai bine de 800 de ani. În cetate există și sicomori de 800 de ani vechime. Sicomorul este un arbore exotic asemănător cu smochinul, cu tulpina înaltă și fructe dulci, albe-gălbui, comestibile.
Mai mulți istorici locali susțin că Derbent este o așezare locuită de acum 5.000 de ani, nu de nici 3.000 de ani, iar dovezi există: spre exemplu au fost găsite bucăți din două statui de teracotă reprezentând zeițe ale fertilității și alte resturi ceramice, în zona unde acum se află citadela. În anii 80 a fost descoperit și un topor de la începutul Epocii Bronzului și a câștigat teren teoria care spunea că orașul datează de acum 5.000 de ani.
O carte din anii 80 în care aceste descoperiri au fost popularizate a făcut senzație și mulți au luat-o ca un imbold pentru patriotismul local pe ideea: ”orașul nostru este cel mai vechi din Rusia!”. Susținătorii acestei teorii spun că mai – marii de la Moscova nu vor să audă de cei 5.000 de ani fiindcă nu le convine ca acest cel mai vechi oraș al Rusiei nu a fost fondat de populații proto-slave precum Staraya Ladoga sau Novgorodul.
Mulți istorici nu au fost de acord și au subliniat că s-a exagerat și că nu sunt dovezi de locuire continuă decât pentru ultimii 2.000 de ani, nicidecum pentru 5.000.
Derbent 5000
Un grup de cetățeni importanți au preluat ideea celor cinci milenii de existență, au ridicat și un mic monument și au început să fie vândute și diverse suveniruri cu mesajul ”Derbent 5000”. Acest grup s-a gândit că ar merita ca în 2015 să fie organizată o mare sărbătoare care să celebreze cinci milenii de existență, o sărbătoare ce trebuia să fie de amploare și precedată de investiții pe măsură pentru modernizarea orașului.
Ideea a primit aprobarea președintelui rus Dmitri Medvedev în 2010 și se dorea alocarea unui buget de peste 500 milioane dolari pentru lucrări de investiții edilitare, două treimi din fonduri urmând să vină de la stat, planul fiind de a moderniza complet serviciile publice municipale.
Au trecut alți doi ani și jumătate, la șefia Rusiei revenise Putin, iar în comunicările oficiale se menționa că Derbent nu va sărbători 5.000 de ani, ci doar 2.000. Trei milenii păreau să se fi ”pierdut” pe drum. Susținătorii serbării celor cinci milenii au spus că Putin nu a vrut ca un oraș cu așa mulți musulmani, și cu trecut legat de persani și arabi, să fie cel mai vechi oraș, într-o țară unde la mare cinste sunt puse valorile tradiționale creștine.
Conflictul nu este singurul dintre Moscova și regiuni îndepărtate ale Rusiei, iar susținătorii ideii celor 5.000 de ani spun că cele trei milenii au fost ”șterse” din istoria orașului nu din motive academice bazate pe descoperiri, ci din motive politice.
Precedente au fost în ultimele două decenii, cazuri în care Putin a ”modificat” istoria pentru a-i servi scopurilor din prezent, fie că a fost vorba de ”Marele Război Patriotic”, de trecutul Crimeeii sau de regiunea istorică Novorossiya.
Show-uri pentru sărbătorirea a 2.000 de ani de la fondarea orașului Derbent s-au ținut în decembrie 2015, dar bugetul total gândit să modifice aspectul orașului a fost mult mai mic decât cel preconizat la început.
Derbent este mai aproape de Baku, Bagdad sau Teheran, decât de Moscova. Sunt 2.200 de km până la Moscova, iar trenul direct face 43 de ore.
Investițiile cu ocazia aniversării au fost controversate: au fost tăiați copacii vechi din mai multe parcuri, unii au spus că citadela a fost modernizată fără a se ține cont de cum arăta și au fost demolate o serie de case vechi. Derbent este însă un oraș în care o bună parte dintre locuitori nu au apă curentă decât în unele perioade ale zilei.
Nimeni nu poate pune la îndoială faptul că Derbent a fost în primele secole ale Evului Mediu un loc strategic extrem de important între Marea Caspică și munții Caucaz, un loc prosper acum 8-9 secole, până la invazia mongolă de la început de secol 13. După 1220 orașul a decăzut, populația a scăzut mult și frumoasa citadelă a început să cadă în paragină și aproape toate zidurile de apărare au fost distruse.
În anii dinaintea pandemiei s-au făcut încercări de a stimula turismul în zona Mării Caspice, inclusiv în Daghestan, dar diversele grupuri insurgente care se luptă au creat o atmosferă de instabilitate care nu pare să dispară prea curând.
S-au încercat câteva itinerarii de croazieră care includeau și vizite în Derbent, iar zona este celebră și pentru caviar, în timp ce Daghestanul are și sate frumoase de munte, dar și plaje.
În afară de atentate și terorism, Daghestanul a fost în atenția lumii în 2011 când clubul de fotbal Anzhi din cel mai mare oraș al republicii, Makhachkala, l-a transferat pe camerunezul Samuel Eto’o care a fost timp de doi ani printre cei mai bine plătiți fotbaliști din lume într-o zonă cu o rată uriașă a șomajului.
Surse: New York Times, Deutsche Welle, Xinhua, Open Democracy, Enciclopedia Britannica, Radio Free Europe, CNN