Un proiect fără echivalent în România se pregăteşte să redea Cetăţii de Scaun a Sucevei – bastionul de legendă al Moldovei medievale – silueta pe care călătorii veacurilor de demult au contemplat-o cu uimire. Cel mai vizitat obiectiv al judeţului Suceava va intra, în curând, într-un amplu proces de restaurare, inspirat din concepte europene de ultimă generaţie.

Autorităţile au ales o metodă rar folosită în Europa şi complet inovatoare în România: „restaurarea transparentă”. Printr-o structură metalică specială, montată fără a atinge piatra istorică, zidurile vor fi ridicate vizual până la forma lor medievală. Un fel de umbră materială a cetăţii de odinioară, prin care vizitatorii vor putea intui dimensiunea şi proporţiile originale fără ca monumentul autentic să fie atins.

„Fără planuri sau documente precise ale epocii, restaurările clasice nu ne-au permis să mergem mai sus de nivelul zidurilor actuale. Acum putem sugera forma pierdută, fără a falsifica istoria”, explică Angela Bertea, Observator.

Directorul Muzeului Naţional al Bucovinei, Emil Ursu, completează: „Oamenii întreabă mereu: Cum arăta cetatea în Evul Mediu? Această intervenţie ne ajută să oferim un răspuns vizual. În acelaşi timp, rezolvăm şi vechea problemă a umidităţii care afecta zidurile.”

Modelul nu este ales întâmplător. Proiectul, primul de acest fel din ţară, urmează direcţia unor intervenţii europene moderne, precum instalaţia de la Basilica di Siponto din Italia – o sinteză între arheologie, tehnologie şi respect pentru autenticitate.

De ce nu se poate reconstrui „din piatră”

Reconstituirea completă, fie din piatră, fie din sticlă, este interzisă de normele internaţionale de restaurare. O fortificaţie medievală poate fi conservată, consolidată, interpretată – dar nu recreată în întregime. Tocmai de aceea, „restaurarea transparentă” a devenit singura soluţie aprobată.

„Comisia Naţională a Monumentelor Istorice a aprobat două proiecte-pilot. În funcție de rezultate, vom extinde intervenția la întreaga fortificație”, declară Stelian Simeria, vicepreşedintele Consiliului Judeţean Suceava.

Iniţiativa, pe cât de îndrăzneaţă, pe atât de aşteptată, a stârnit deja entuziasmul localnicilor şi turiştilor.

„E un lucru extraordinar pentru România și pentru patrimoniul nostru”, spune o vizitatoare.
„Ar trebui să ne întoarcem mai des spre valorile noastre tradiţionale, prea mult timp lăsate în ruină”, adaugă un localnic.
„O să revin cu siguranţă după finalizare”, promite un turist.

Când încep lucrările

Documentaţia tehnică este programată să fie finalizată până la sfârşitul anului. În primele luni ale lui 2026 vor debuta proiectarea şi execuţia etapelor-pilot – primul pas către renaşterea unei fortificaţii emblematice, care, deşi nu a fost cucerită niciodată, a avut nevoie de secole pentru a-şi recăpăta vocea din piatră.