Un sit de înmormântare descoperit în Spania, descris de arheologi drept unul dintre cele mai fastuoase locuri de înmormântare din Epoca Bronzului găsite până în prezent în Europa, a stârnit speculații potrivit cărora femeile ar fi fost printre conducătorii unei societăți extrem de stratificate care a înflorit în peninsula Iberică până în 1550 î.Hr.
Din 2013, o echipă de cercetători investighează situl La Almoloya din regiunea Murcia, sudul Spaniei. El Argar a fost printre primele culturi care au folosit bronzul. De asemenea, aici s-au construit centre urbane complexe, iar comunitatea s-a extins pe un teritoriu vase, de 35.000 km pătrați.
Cercetările publicate în revista Antiquity, au documentat una dintre cele mai interesante descoperiri din sit: un bărbat și o femeie îngropați într-un recipient mare din ceramică, amândoi morți la mijlocul secolului al XVII-lea î.Hr.
Împreună cu ei au fost îngropate 29 de obiecte valoroase, aproape toate aparținând femeii, care ar fi avut între 25 și 30 de ani.
Printre articolele îngropate s-au găsit brățări, inele și o diademă. În total, au fost găsite 230 de grame de argint la locul de înmormântare – o valoare uriașă pentru acea perioadă.
Rolul proeminent pe care femeile l-au jucat în societate a fost subliniat și de alte descoperiri; diademe au fost găsite și în alte patru morminte pentru femei, iar mai târziu în aceleași locuri au fost îngropați războinici de elită, sugerând că aceste locuri erau destinate pentru persoane cu statut înalt.
Ultima descoperire a fost făcută lângă ceea ce pare a fi primul palat din Epoca Bronzului dezgropat în regiune. Deoarece clădirea ar fi fost utilizată în scopuri politice, se presupune că femeia avea un rol politic important.
Săbiile găsite în mormintele bărbaților sugerează că, în general, aceștia erau războinici și aveau drept misiune expansiunea.
El Argar, o societate care a înflorit începând cu 2200 î.Hr., a fost bine organizată, cu o elită bogată, susținută probabil de un sistem fiscal. „În vestul Europei nu a fost nimic asemănător”, a spus Roberto Risch, de la Universitatea din Barcelona, adăugând că în restul Spaniei, în aceeași perioadă, oamenii trăiau în comunități de 50 – 100 de persoane.
Până în secolul al XVI-lea î.Hr., toate așezările El Argar au fost abandonate, cel mai probabil din cauza unor răscoale interne. „La scurt timp după ce femeia murea, întreaga așezare se prăbușea”, a mai spus Risch.