În inima vechiului oraș Callatis, pe teritoriul actualei Mangalia, o echipă de arheologi a făcut o descoperire remarcabilă, cu valențe de tezaur: un complex funerar antic, datând din secolul al III-lea a. Chr., a scos la iveală podoabe din aur, bronz și sticlă, precum și două sarcofage somptuoase din calcar și marmură, sculptate și pictate cu o migală ce reflectă măiestria artistică elenistică.
Potrivit unui comunicat al Muzeului Național de Istorie a României (MNIR), artefactele provin dintr-un tumul funerar impunător, cel mai mare identificat până în prezent în sudul Dobrogei, cu o înălțime de 12 metri și un diametru de 70 de metri, vizibil chiar și de pe mare. Monumentul adăpostea un cavou de piatră cu boltă semicilindrică, atribuit unei familii elene de elită din Callatis, profund ancorată în cultura și religia elenistică, influențată de modele macedonene.
Comori antice: cununi funerare, ceramică aurită și sarcofage pictate
Printre piesele de excepție se numără trei cununi funerare realizate din frunze de bronz aurit, imitând mirtul și iedera, montate pe suporturi de lemn și ornate cu fructe din ceramică aurită. Acest ansamblu de podoabe, alături de fragmente de lemn antic cu urme de pigmenți, ceramică decorată și oase umane, oferă o perspectivă fascinantă asupra ritualurilor funerare și statutului defuncților.
Sarcofagele, încă nedepuse integral, vor fi transportate la sediul MNIR în vederea documentării, restaurării și conservării, cu sprijinul unor echipe specializate în manipularea pieselor arheologice fragile. Investigațiile vor fi completate cu analize fizico-chimice, scanări fotogrammetrice și LiDAR, menite să reconstituie virtual monumentul și contextul său arheologic.
O construcție monumentală, cu o arhitectură sofisticată
Cavoul a fost construit de un arhitect experimentat, într-un stil elaborat ce evidențiază un rafinament aparte în proporțiile și orientarea sa. Până în prezent, structura de piatră a fost identificată pe o lungime de 18 metri, însă cercetările continuă, în special în zona coridorului de acces, acolo unde ar putea fi dezvăluite noi elemente arhitectonice sau ofrande funerare.
Cercetări în cadrul Proiectului Kalla și noi perspective asupra Callatisului elenistic
Descoperirea se înscrie în Proiectul Kalla, lansat în 2017 de Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” în parteneriat cu Muzeul Callatis din Mangalia și continuat din 2023 de MNIR în cadrul unui nou sector de cercetare sistematică. Movila cercetată face parte din necropola tumulară a Callatisului antic, un spațiu funerar vast, insuficient explorat până în prezent, dar cu un potențial extraordinar de a completa imaginea culturii funerare a grecilor din Pontul Euxin.
Tezaurul de la Callatis, în drum spre valorificare științifică și muzeală
Artefactele au fost deja transferate la MNIR, unde urmează să intre într-un amplu proces de conservare și analiză. În paralel, o sinteză preliminară a rezultatelor cercetărilor va fi prezentată publicului cu ocazia Zilelor Europene ale Patrimoniului (12–14 septembrie 2025), în cadrul unui eveniment dedicat acestei descoperiri arheologice spectaculoase.
Descoperirea confirmă potențialul încă insuficient valorificat al Dobrogei antice, iar tumulul de la Callatis devine, astfel, un reper esențial în înțelegerea practicilor funerare și a statutului elitelor din coloniile grecești de la Pontul Euxin.
