Problema tezaurului românesc evacuat la Moscova a rămas în mare parte necunoscută, a afirmat recent guvernatorul Băncii Naţionale a României, Mugur Isărescu.
Tezaurul României evacuat la Moscova
“Trebuie să ne gândim la ce vom face în viitor. Proiectele noastre de viitor pornesc de la constatarea că, în plan extern, chiar la nivelul decidenţilor europeni, problema Tezaurului evacuat la Moscova a rămas în mare parte necunoscută. În circuitul public din sănătate, atât cel ştiinţific, cât şi în cel al literaturii de popularizare, nu există lucrări în limbi de circulaţie internaţională dedicate acestei teme, iar istoricii şi specialiştii în ştiinţe juridice români nu au abordat în străinătate această problematică“, a spus Mugur Isărescu.
El a declarat că un prim pas va fi sprijinirea demersurilor europarlamentarului Eugen Tomac în direcţia informării membrilor Parlamentului European şi a internaţionalizării problematicii tezaurului.
“Ne propunem totodată să contribuim la reuşita evenimentelor care se vor organiza în viitorul apropiat, din câte înţelegem în cadrul Parlamentului European, atât cu experienţa specialiştilor noştri, cât şi cu lucrările în limba engleză prezentate şi dezbătute la BNR. Se cuvine să omagiem pe cei care, timp de trei decenii, au ţinut sus steagul recuperării Tezaurului României, cu toate că n-am fost mereu încurajaţi. Drept recunoştinţă pentru eforturile şi dedicaţia lor în acest domeniu, le oferim un exemplar din moneda de argint 100 de ani de la încheierea unificării monetare, cu promisiunea că, dacă vom recupera aurul, vom oferi şi o monedă de aur”, a spus Mugur Isărescu.
El a menţionat pe cei care au ţinut sus steagul recuperării Tezaurului evacuat la Moscova: Ioan Scurtu, primul copreşedinte al Comisiei Româno-Ruse din anii 2004 – 2012, Ioan Aurel Pop, copreşedinte al Comisiei Româno-Ruse între anii 2012 – 2018, Ioan Bolovan, membru corespondent al Academiei Române, copreşedinte actual al Comisiei Comune Româno-Ruse, Mircea Geoană, ministrul de externe al României, care a semnat în anul 2003 documentele în baza cărora s-a constituit Comisia Comună Româno-Rusă, Victor Gavrilescu, primul co-secretar al Comisiei Române Comune Româno-Ruse, director Ministerul Afacerilor Externe, Alina Oroşan, actualul co-secretar al Comisiei Române-Ruse, director Ministerul Afacerilor Externe, Eugen Tomac, europarlamentar, Mihai Gribincea, fostul ambasador al Republicii Moldova la Bucureşti, actualmente consilier strategic de strategie la Banca Naţională a României, Ilie Şchipor – istoric militar, Dorin Matei, redactor şef al Revistei Magazin Istoric.
De asemenea, guvernatorul BNR a anunţat că anul acesta se împlinesc, în decembrie, 107 ani de la evacuarea la Moscova a Tezarului României.
“Începând din anul 1991, Banca Naţională a României a pus consecvent în aplicare o strategie privind prezentarea pentru opinia publică internă şi externă a problematicii Tezaurului trimis la Moscova şi apoi sechestrat de Uniunea Sovietică. În acest an ne-am propus organizarea a mai multor evenimente prin care să reafirmăm, mai ales în plan internaţional, că România are un drept creanţă deplin valabil din punct de vedere istoric şi juridic asupra depozitului său de aur evacuat la Moscova în 1916-1917″, a afirmat guvernatorul BNR.
Cum a ajuns Tezaurul României la Moscova
Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, a vorbit miercuri despre Tezaurul românesc şi cum au ajuns 1.740 de casete cu aur într-un tren cu destinaţia Moscova, unde au fost depuse în tezaurul Băncii de Stat a Rusiei, aflat în ‘Sala armelor’, de la Kremlin.
„Tezaurul Băncii Naţionale a României rămâne singurul caz în care o rezervă de aur monetară este încredinţată cu acte în regulă şi cu toate garanţiile depozitarului, Imperiul Rus, că va fi returnată oricând la cererea proprietarului pentru ca ulterior, într-adevăr şi datorită istoriei, aceste obligaţii asumate conform tuturor normelor şi cutumelor internaţionale să nu mai fie respectate“, a spus Mugur Isărescu, în cuvântul de deschidere cu ocazia dezbaterii volumului “Destinul tezaurului românesc. Argumente din arhivele ruse”.
În acest context, guvernatorul BNR a făcut referire la modul în care s-a comportat Banca Naţională a României cu Banca Centrală a Poloniei. România a depozitat aurul polonez la Mânăstirea Tismana şi “l-a restituit prin 1948 întocmai guvernului polonez fără să avem niciun document, pe bază de încredere”.
1.738 casete de aur și două cu bijuteriile Reginei Maria
Guvernatorul a prezentat pe scurt cronologia evenimentelor care constituie subiectul volumului menţionat. El a spus că în 1916, în decembrie, 1.738 casete cu aur al Băncii Naţionale, în valoare de 314.580.456,84 milioane lei, şi două casete cu bijuteriile Reginei Maria, în valoare declarată de 7 milioane lei, au fost încărcate într-un tren cu destinaţia Moscova, unde au fost depuse în tezaurul Băncii de Stat a Rusiei, aflat în ‘Sala armelor’, de la Kremlin. Valoarea întregului depozit făcut la Moscova pe numele BNR era de 321.580.456 lei aur.
În iulie 1917, a început pregătirea unui alt transport, în care au fost incluse şi valori ale Casei de Depuneri şi Consemnaţiuni, o parte din documentele păstrate la Arhivele Statului, arhivele unor instituţii publice şi particulare, lucrări de artă şi alte piese de valoare aparţinând colecţiilor particulare, odoare mănăstireşti, cărţi rare, manuscrise, documente şi colecţiile numismatice ale Academiei Române, ale Muzeului de antichităţi, valori ale unor mari bănci comerciale, respectiv acţiuni, obligaţiuni, depozite ale clienţilor etc.
24 de vagoane încărcate cu comori
În trei dintre cele 24 de vagoane pregătite au fost încărcate 188 de casete cu aur şi cu alte valori ale Băncii Naţionale. Valoarea declarată a celor 188 casete era de 1.594.757.083 lei. Aurul efectiv era calculat la 574.523 lei, arhiva la 500.000 lei, iar restul reprezenta valoarea titlurilor, efectelor, depozitelor, cărţilor şi a altor acte ale BNR evacuate împreună cu aurul. După acest ultim transport, cantitatea de aur depozitată la Moscova a ajuns la valoarea de 315.154.980 lei, fiind vorba despre 91,5 tone aur fin.
“Se afirmă foarte des că numai o decizie politică a Moscovei poate să rezolve această problemă. Dar, reamintesc, că un drept care nu este mereu afirmat cade în uitare. A dezbate problema Tezaurului evacuat la Moscova este o responsabilitate a tuturor instituţiilor care şi-au pierdut averea în 1916 şi 1917, dar şi a istoricilor, care, după 1990, au avut posibilitatea să se pronunţe indiferent de felul în care se desfăşurau demersurile din punct de vedere politic şi diplomatic. Noi credem că trebuie să continue cercetarea şi documentarea în arhive, fototeci şi biblioteci. Volumul pe care îl propunem astăzi pentru dezbatere este o bună dovadă în acest sens“, a afirmat Isărescu.
El a menţionat că primul domeniu de acţiune al BNR în acest caz a fost legat de lucrările Comisiei româno – ruse pentru studierea problemelor izvorâte din istoria relaţiilor bilaterale, inclusiv problema Tezaurului României depus la Moscova în timpul Primului Război Mondial. Un al doilea domeniu de acţiune al BNR a fost cercetarea şi valorificarea fondului arhivistic al instituţiei.
Un al treilea domeniu de acţiune a fost constituit de eforturile de clarificare a unor aspecte controversate, iar un al patrulea domeniu de acţiune al BNR a fost răspunsul “la obsedanta întrebare: de ce a fost evacuat tezaurul şi de ce la Moscova?”.
Guvernatorul BNR a spus că problema tezaurului românesc declarat sechestrat de autorităţile ruse sine die în Rusia rămâne astăzi la fel de actuală ca acum un secol.