Rahova, Ferentari, reprezintă zone periferice în ansamblul urbanistic de astăzi. Tratate marginal, ele tind să fie în imaginarul social niște zone gri ale societății bucureștene. Din nefericire, cel care nu cunoaște farmecul acestor zone nu știe că aici e multă viață trăită pe metrul pătrat.
Autor Dumitru Alexandru Filimon
De la dureri misterioase și apăsătoare la entuziasm feciorelnic și voioșie molipsitoare, acești marginali au un bun simț al vieții care scapă centrului de cele mai multe ori.
Totuși ce legătură are Florian Pittiș cu aceste zone? Probabil aceeași cantitate de viață trăită se regăsește și în cântec ”Ploaia care va veni”.
Deși, Pitiș a închis ochii de mai bine de un deceniu și jumătate spiritul său e viu. Într-o discuție recentă un apropiat îmi mărturisea că nu simte că Pitiș a plecat dintre noi. Ce altă dovadă a supraviețuirii spritului său în conștiința semenilor avem nevoie.
Așa cum George Pruteanu a alcătuit o listă cu 100 de cărți de citit până la 35 de ani (detalii aici), așa și Pittiș ne-a lăsat o mare colecție de albume (detalii aici) care merită redescoperite, precum și o comoară spirituală de mare însemnătate pentru întreaga societatea româneacă. Dincolo de erudiție, la Pittiș avem și lecția caracterului.
Totuși de unde alăturarea dintre Ferentari și Pittiș?
Dacă ar mai trăi astăzi Pittis s-ar fi bucurat să audă cântecul lui interpretat pe Calea Ferentari din gura unor iezi proaspăt aghesmuiți de la cârciumă. Cine își putea imagina că sâmbăta la ora 21:00 un duo de băiețandri vor bucura audiența rahoveană și ferentaristă cu ”Sunt un frate tânăr care crede în dreptate”.
Dincolo de ridicolul situației (pentru oamenii treji desigur), sub febra împătimită a vinului Pittiș ajungea în casele acestora amintind parcă de o vreme când societatea românească voia să se salveze prin muzică, voioșie și de ce nu, prin caracter.
Continuarea pe: https://bucurestiivechisinoi.ro/2022/04/cu-pittis-prin-ferentari/