După patru ani în care a fost închisă publicului și acoperită de schelele restauratorilor, cetatea medievală din Orăștie își redeschide porțile. Așezată în inima Transilvaniei și ridicată în urmă cu opt secole, fortificația sașilor a traversat secole de lupte, incendii și transformări, pentru a rămâne astăzi una dintre cele mai vechi și mai complexe structuri defensive urbane din zonă.
Patru ani de așteptare
Șantierul de restaurare a început în toamna anului 2021, iar proiectul – evaluat la cinci milioane de euro – a fost susținut prin fonduri europene. Întârzierile nu au lipsit, fiind necesară etapizarea lucrărilor, dar acum, după recepția finală, cetatea este din nou accesibilă.
Primarul municipiului Orăștie, Ovidiu Bălan, a anunțat că accesul va fi gratuit în primele zile, urmând ca din săptămâna viitoare vizitatorii să plătească o taxă simbolică: 10 lei pentru adulți și 5 lei pentru categoriile cu reducere.
În ultimul an, publicul a avut ocazia să pătrundă în incinta cetății doar sporadic – fie cu prilejul aniversării a 800 de ani de atestare documentară a orașului, fie în cadrul zilelor porților deschise.
O fortificație a românilor, sașilor și maghiarilor
Ridicată în secolul al XIII-lea de coloniștii sași, cetatea din Orăștie a fost timp îndelungat reședința greavilor – conducătorii comunității germane locale. Există însă ipoteze conform cărora fortificația a fost construită pe ruinele unei așezări mai vechi, poate chiar pe locul unei cetăți dacice, dat fiind că orașul se află pe drumul ce lega Valea Mureșului de nucleul cetăților dacice din Munții Orăștiei.
De-a lungul veacurilor, cetatea a fost jefuită de tătari (secolul al XIII-lea), devastată și incendiată de turci (secolele XV și XVII), zguduită de cutremure și refăcută în repetate rânduri. Șanțurile de apărare, odinioară umplute cu apă, au dispărut, iar din secolul al XIX-lea încoace, fortificația a fost încet-încet înconjurată de clădirile orașului.
O cetate agresată de timp și de oameni
Secolul XX nu a fost mai blând cu fortăreața. Extinderea urbană din anii comunismului a adus în jurul cetății blocuri de locuit și clădiri industriale, care i-au alterat atât peisajul, cât și proporțiile.
„Bine acoperită de tot felul de clădiri, care mai de care mai declasabile din punct de vedere arhitectonic, veţi găsi probabil şi ceea ce a mai rămas din vechea cetate a ultimului burg de vest al Universităţii săseşti. După ce a fost, în cel mai agresiv mod cu putinţă, agresat de urbaniştii din vremea lui Ceauşescu, restaurările de după 1990 nu s-au învrednicit decât de o acţiune zisă estetizantă, care nu a fost urmarea vreunui serios studiu de arhitectură şi istorie militară“, scria istoricul Adrian Andrei Rusu pe medievistica.ro.
Cetatea, oglinda istoriei Orăștiei
Astăzi, după decenii de nepăsare și patru ani de șantier, cetatea din Orăștie este din nou deschisă vizitatorilor. Ea rămâne un simbol al identității multiculturale a locului – ridicată de sași, apărată și locuită de români, maghiari și germani deopotrivă.
Fortificația spune povestea unui oraș care a stat la răscrucea drumurilor și a istoriei, rezistând în fața invaziilor și a transformărilor impuse de timp. Redeschiderea ei oferă nu doar o atracție turistică, ci și o ocazie de reflecție asupra fragilității patrimoniului medieval din Transilvania.