Cetatea dacică Blidaru, sit UNESCO, a fost vandalizată ireversibil, cel mai probabil de către amatorii de ritualuri mistice, consemnează adevarul.ro.
Persoane necunoscute au scrijelit pe blocurile antice de calcar ale porţii de intrare în situl UNESCO două rozete florale.
În urmă circa două săptămâni, şi megalitul din Pădurea Haţegului, numit şi „tronul străbunilor” a primit aceeaşi amprentă. Actele de vandalism au fost sesizate de arheologul Aurora Peţan, care a publicat pe pagina sa de Facebook imagini cu acestea.
Consiliul Judeţean Hunedoara s-a autosesizat şi a depus, prin Muzeului Civilizaţiei Dacice si Romane, o plângere la Inspectoratul de Poliţie Judeţean Hunedoara, pentru distrugere. „Ca urmare a plângerii depuse de către reprezentanţii Muzeului Civilizaţiei Dacice si Romane, poliţiştii Serviciului Investigatii Criminale din cadrul IPJ Hunedoara efectuează cercetări sub aspectul comiterii infracţiunii de diatrugere (a unui monument din patrimoniul cultural UNESCO), în vederea identificării autorilor si a luării masurilor legale”, a informat Bogdan Niţu, purtătorul de cuvânt al Inspectoratului de Poliţie Judeţean Hunedoara.
Foto: Aurora Peţan. Facebook
În ultimii ani şi alte cetăţi dacice din Munţii Orăştiei au fost vandalizate, de amatori de ritualuri mistice. Cele mai grav afectate au fost aşezările de la Feţele Albe, Piatra Roşie şi Costeşti.
Şi megalitul din Pădurea Haţegului, numit „tronul străbunilor”, a fost mâzgălit. Foto: Clau Bike / Facebook
Povestea Cetăţii dacice Blidaru
Cetatea dacică Blidaru a fost construită în secolul I î.Hr. şi avea, potrivit istoricilor, şi un rol de a proteja Sarmizegetusa Regia împotriva cuceririi romane. Blidaru a fost una dintre cele mai puternice fortăreţe militare ale dacilor. Cetatea Blidaru avea o formă trapezoidală, ziduri puternice din piatră ridicate într-un stil elenistic, pe care dacii l-au adaptat propriilor nevoie şi turnuri patrulatere. Potrivit arheologilor, în jurul cetăţii Blidaru se aflau mari cartiere cu terase tăiate în trepte, legate între ele prin reţele de drumuri, iar în apropiere, în locul numit Pietroasa lui Solomon, a existat o zonă sacră, cu mai multe temple. „Cele 20 de turnuri din jurul cetăţii apărau cetatea din toate direcţiile, dar în acelaşi timp erau reşedinţe cu inventar bogat, care atestă o viaţă bună pe timp de pace”, informa arheologul Aurora Peţan, pe pagina sa de Facebook
„Pentru cetatea de la Blidaru s-a folosit murus dacicus atât la ridicarea zidurilor incintei trapezoidale, cât şi la cele 6 turnuri patrulatere aflate pe traseul ei. În aceeaşi tehnică a fost ridicat şi primul palier al unui turn amplasat în interiorul fortificaţiei. La ridicarea zidurilor au participat meşteri greci, pe unele din blocuri fiind incizate litere greceşti precum Θ şi Ɔ. Aceste litere şi alte similare apar incizate pe blocuri în aproape toate cetăţile dacice din Munţii Orăştiei, fiind considerate semne de pietrar care marcau locul exact al unui bloc într-o anumită parte a zidului”, informează cetăti-dacice.ro.
Cetatea Blidaru, a cărui distrugere ar fi avut loc în timpul celui de-al doilea război cu Traian, din anii 105 – 106 p. Chr., a rămas un reper pentru pasionaţii de istorie antică. Cercetările ştiinţifice de la Blidaru nu au vizat decât o mică parte din zona cetăţii, iar cele mai mari campanii arheologice s-au derulat în anii 1950, cu tehnologia acelor vremuri. În anii 1970, autorităţile au intenţionat, pe lângă reabilitarea aşezării, să amenajeze şi un funicular de doi kilometri, pentru a le facilita accesul turiştilor. Instalaţia de funicular nu a mai fost înfiinţată.