O descoperire arheologică deosebită a fost făcută în urma săpăturilor din bazinul Tarim, situat în nord-vestul Chinei, aducând la lumină mumii vechi de aproximativ 3.600 de ani.

Acestea au fost găsite acoperite cu o substanță albă, despre care cercetătorii au concluzionat, în urma analizei ADN, că este cea mai veche brânză cunoscută din lume.

Descoperirea oferă o perspectivă unică asupra obiceiurilor alimentare ale strămoșilor noștri și deschide noi întrebări cu privire la practicile culturale și rituale din acea epocă.

Aceste vestigii arheologice au fost găsite în situl Xiaohe, un cimitir care datează din epoca bronzului și care a fost intens studiat de cercetători în ultimele două decenii. Cimitirul Xiaohe s-a remarcat prin starea excepțională de conservare a mumiilor și prin artefactele sofisticate care reflectă o cultură avansată din punct de vedere social și economic. Dintre mumii, unele erau decorate cu textile bogate și erau înconjurate de obiecte funerare, elemente ce subliniază importanța ritualurilor și credințelor legate de viața de apoi.

În timpul cercetărilor, o substanță lăptoasă misterioasă a fost identificată pe capul și gâtul mumiilor. Aceasta a ridicat inițial multe întrebări printre specialiști, fiind considerată un posibil unguent sau balsam folosit în ritualurile de înmormântare. Cu toate acestea, analizele ADN recente au demonstrat că substanța este, de fapt, o brânză moale bazată pe kefir, bogată în probiotice și obținută din lapte de vacă și capră. Aceste rezultate au fost publicate într-un articol detaliat în prestigioasa revistă Cell, aducând dovezi solide despre practicile alimentare din acea perioadă.

Conform paleontologului Qiaomei Fu, coautor al studiului, această brânză reprezintă cea mai veche mostră de acest tip descoperită până în prezent. Datorită faptului că alimentele sunt dificil de conservat pe termen lung, descoperirea este cu atât mai valoroasă. Analizele efectuate asupra acestei brânze antice au relevat prezența unor bacterii și ciuperci, precum Lactobacillus kefiranofaciens și Pichia kudriavzevii, care continuă să fie utilizate în producerea kefirului modern. Această continuitate de-a lungul mileniilor ilustrează persistența unor practici alimentare în rândul diferitelor civilizații.

În ciuda acestei descoperiri remarcabile, multe întrebări rămân fără răspuns. Cercetătorii nu au clarificat încă motivul pentru care mumiile erau acoperite cu brânză. Aceasta ar fi putut avea o semnificație rituală, legată de credințele legate de viața de apoi, sau ar fi putut reprezenta o simplă practică alimentară. Posibilitatea unei alte semnificații culturale adaugă o dimensiune intrigantă cercetărilor, deschizând noi direcții de studiu pentru arheologi și antropologi.

Descoperirea acestei brânze vechi ar putea contribui, de asemenea, la înțelegerea procesului de domesticire a animalelor și a dezvoltării practicilor lactate în epoca bronzului. Într-o perioadă în care resursele alimentare erau adesea limitate, produsele lactate precum brânza bazată pe kefir furnizau o sursă importantă de nutrienți, evidențiind capacitatea strămoșilor noștri de a dezvolta metode inovative de conservare și utilizare a alimentelor.