Regina Cleopatra este, probabil, una dintre cele mai vestite femeie din antichitate. Unii susțin că era deosebit de frumoasă, alții spun că mintea ei ageră și vocea plăcută erau atuurile sale. Ptolemeii au condus Egiptul timp de 275 de ani, iar Cleopatra a fost ultima regină a acestei dinastii. Numele său complet este Cleopatra VII, adică a fost a șaptea femeie cu acest nume din familia faraonilor egipteni.

Cleopatra VII Philopator a devenit faimoasă pentru excepționala sa frumusețe și pentru atracția irezistibilă pe are o exercita asupra bărbaților.

Legenda frumuseții sale se bazează pe faptul că i-a sedus pe doi mari conducători romani – Iulius Cezar și Marc Antoniu. Totuși, cum era în realitate regina Egiptului?

Cleopatra a fost ultima din dinastia Ptolemeilor, care a condus Egiptul timp de trei secole. Ea era descendenta lui Ptolemeu I Soter, un general macedonean care a întemeiat această dinastie.

Imperiul peste care stăpânea Cleopatra cuprindea Egiptul, Ciprul, unele teritorii din Orientul Mijlociu și părți din Libia de astăzi.

Izvoarele arată că a fost prima suverană din dinastia Ptolemeilor care a învățat limba egipteană, în condițiile în care limba sa maternă era greaca.

Celebra relație cu Iulius Cezar a fost la început mai mult o alianță politică, decât o legătură amoroasă, deoarece Cleopatra avea nevoie de armatele lui Cezar pentru a controla Egiptul, răvășit atunci de un război civil.

La rândul său, conducătorul roman avea nevoie de imensele averi ale Cleopatrei – considerată cea mai bogată femeie din epocă – pentru a-și finanța revenirea ca Cezar la Roma.

După moartea lui Cezar, la Roma, în martie 44 î.Hr., aliatul și fiul său adoptiv, Marc Antoniu, a avut și el o poveste de iubire cu Cleopatra. Dar, ca și în cazul lui Cezar, cei doi amanți aveau și multe altele de câștigat din legătura lor. Pentru Cleopatra a fost a doua șansă de a accede la putere în Egipt, în timp ce Marc Antoniu râvnea la averea ei pentru a o folosi în războaiele cu parții.

Dio Cassius, istoricul grec din secolul II d.Hr, o descrie drept o frumusețe inegalabilă, atunci când se afla la prima tinerețe. El notează că avea o voce fermecătoare și știința de a fi abordabilă de toată lumea, chiar și de un Cezar îndrăgostit care trecuse de prima lui tinerețe. Dio Cassius adaugă că bărbații erau pur și simplu subjugați numai când o vedeau.

Plutarh, care a trăit în 46-120 d.Hr., afirmă însă că frumusețea Cleopatrei nu era în sine, chiar excepțională, dar o convorbire cu ea era ceva captivant. În plus, avea și o prezență impozantă și o mare forță de persuasiune care îi atrăgea pe bărbații puternici.

Plutarh adaugă că era „o femeie de o sexualitate și avariție de nesăturat”.

Ideea că era o femeie de o excepțională frumusețe nu este împărtășită de toți istoricii, după ce au fost descoperite imagini ale sale din prima tinerețe. Efigia Cleopatrei pe monedele romane de la British Museum arată o femeie cu fruntea îngustă, cu fața osoasă, cu bărbia ascuțită, cu un nas mare și coroiat și ochii mari.

Într-o carte biografică publicată de Smithsonian, Stacy Schiff scrie că „numele său nu poate fi șters, dar imaginile sale sunt vagi. Este poate una dintre figurile cele mai familiare din istorie, dar nu avem nici o idee cum arăta Cleopatra. Doar portretele sale de pe monede – bătute în timpul vieții ei  și pe care probabil că ea le-a aprobat – pot fi acceptate ca autentice.”

Regina a fost considerată pe bună dreptate una dintre cele mai inteligente femei din acea perioadă. Cunoștințele sale despre literatură, artă, politică, filozofie îi uimeau pe interlocutori. Știa să cânte la lăută și la harpă, cânta și dansa. Cunoștea cel puțin șapte limbi, de aceea a recurs foarte rar la ajutorul traducătorilor.

Dacă ar fi să discutăm doar în termeni de frumusețe se pare că regina Egiptului antic avea o serie de secrete care o ajutau să etaleze imaginea pe care ea dorea să o proiecteze societății.

Se spune că făcea baie în lapte și miere pentru a avea o piele delicată și folosea un exfoliant făcut din cremă și sare de mare. Machiajul ochilor nu era doar pentru decor, ci și pentru profilaxia ochilor. De asemenea, regina știa că mierea are proprietăți miraculoase de aceea o aplica pe față, iar în loc de ruj și fard pentru obraji, ocru roșu măcinat foarte fin și amestecat cu apă.

Se spăla pe față de câteva ori pe zi cu ulei și var și își clătea fața cu oțet de mere. Pentru a-și menține pielea moale și curată, Cleopatra folosea apa de trandafiri. În loc de ojă folosea henna.

Pentru îndepărtarea părului folosea un amestec pe bază de castravete, gumă naturală, ulei, suc de sicomor și calciu.

Regina Egiptului folosea coji arse de nuci pentru a-și vopsi sprâncenele. Cleopatra avea o rețetă specială pentru a scăpa de arsurile solare: amesteca un pahar de struguri verzi cu o lingură de miere și aplica, pentru 15 minute, pe piele.

Însă regina era sigură de faptul că parfumurile erau un bun instrument pentru convingere. Avea propria fabrică de parfumuri, un salon de înfrumusețare și spa, ruinele cărora au fost descoperite în timpul săpăturilor.

Sally Ann Ashton, cercetător la universitatea Cambridge în baza puținelor imagini și descrieri oferite, a reușit să recompună imaginea celebrei regine a Egiptului antic. Departe de standardele de frumusețe actuale, chiar și de cele antice, se pare că frumoasa Cleopatra avea cam 1,52 metri, cu o figură ovală, buze subțiri, nas mare și bărbie ascuțită. Frumusețea care i-a subjugat pe puternicii bărbați cu care s-a întâlnit de-a lungul vieții sale au constat desigur în farmecul feminin, dar mai cu seamă în educație și oratorie – ultimele două fiind atuuri greu de întâlnit la femeile din Antichitate.