În timpul domniei împăratului Claudius (41–54 d.Hr.), un incident care pare desprins dintr-un roman de aventuri a legat pentru prima oară Imperiul Roman de o civilizație insulară din Oceanul Indian.
O corabie aflată sub pavilion roman, încărcată cu denarii – monede destinate colectării impozitelor în porturile orientale – a fost surprinsă de vânturile munsonice puternice de vară într-o călătorie aparent banală de coastă. După aproximativ două săptămâni de bătăi cu furtuna, nava a fost purtată departe spre est și a eșuat pe țărmurile insulei pe care grecii o numeau Taprobane – astăzi Sri Lanka.
La bord se afla un libert al colectorului de taxe Annius Plocamus, cunoscut din sursele romane ca manager al veniturilor în Marea Roșie, prin care treceau mărfuri prețioase din Arabia și India. Monedele din sacii săi, toate cântărind aceeași greutate – indicator al standardizării monetare romane – au atras atenția regelui Bhatika Abhaya al regatului Anuradhapura. Acestuia, moneda romană i s-a părut un semn al onestității și stabilității administrării romane, deși, conform legilor locale, a confiscat denarii drept taxe. În pofida gestului, libertul a fost primit cu respect, iar regele a trimis patru trimiși, conduși de un diplomat numit Rachias, însoțindu-l pe acesta în drumul spre Roma pentru a stabili relații diplomatice.
Un regat budist prieten cu străinii
Regatul Anuradhapura, întemeiat cu secole înainte de această întâmplare, devenise o monarhie puternică și stabilă, guvernată de tradiții budiste și organizată într-un sistem administrativ complex. Societatea sa se baza pe agricultură – orezul, bumbacul, trestia de zahăr și susanul erau culturi de bază – susținute de o rețea elaborată de irigații. Comerțul prospera, exportând pietre prețioase, condimente și fildeș, în timp ce importurile includeau mătăsuri, parfumuri și vinuri din Orientul apropiat și sudul Asiei.
Există indicații istorice că vesticii – grecii și romanii – cunoșteau insula încă dinaintea acestei întâlniri întâmplătoare. Grecii o menționau încă din secolul al III-lea î.Hr., iar crucișătorii maritimi ai erei Periplus Maris Erythraei descriau schimburile comerciale bogate dinspre și către Oceanul Indian.
O punte între civilizații
Acest episod nu a fost doar o anecdotă izolatată, ci un punct de contact între două lumi aflate la extremitățile cunoscutului antic. Monedele romane găsite pe coastele Oceanului Indian, precum cele descoperite în diverse situri portuare, vorbesc despre o rețea comercială vastă, în care vânturile monsonice jucau rolul de motor al schimburilor între Mediterană și Asia de Sud.
Vestea sosirii trimisului roman în Sri Lanka, purtat de o furtună tropicală, oferă o imagine captivantă a modului în care hazardul și drumurile maritime dictate de natură au putut schimba – dacă nu cursul imperiilor – atunci cel al percepțiilor reciproce între civilizații de neimaginat pentru contemporanii lor.
