O descoperire spectaculoasă readuce în prim-plan ingeniozitatea civilizației incașe: sub vechiul oraș Cuzco, fosta capitală a Imperiului Inca, arheologii au confirmat existența unei vaste rețele de tuneluri subterane, cunoscută în tradițiile locale sub numele de „chincana” — un adevărat labirint care ar fi legat centrul spiritual al orașului de fortărețele strategice care domină peisajul arheologic.

Un labirint care nu mai este legendă

Chincana — un termen quechua care înseamnă „labirint” — a rămas multă vreme doar un mit menționat în cronicile iezuiților din secolul al XVI-lea. Documente timpurii vorbeau despre pasaje subterane care porneau de la Templul Soarelui (Coricancha) și traversau orașul, ajungând până în apropierea fortificațiilor și a marilor centre religioase.

Recent, printr-o combinație de tehnici geofizice moderne — prospectare acustică, radare de penetrare în sol și hărți digitale ale subsolului — cercetătorii au reușit să confirme aceste relatări istorice. Existența structurii subterane extinse a fost anunțată oficial la Cuzco, demontând astfel secole de scepticism.

Scurtă descriere a chincanei

Rețeaua descoperită este alcătuită dintr-un traseu principal și cel puțin trei ramificații secundare.

Tunelul principal pornește de la Coricancha și se prelungește spre fortăreața Sacsahuamán, la peste 1,6 kilometri distanță, sugerând o legătură directă între centrul religios și punctele strategice militare ale orașului.

Din acesta se desprind trei pasaje secundare: unul către zona Callispuquio, altul spre sectorul Muyucmarca, din apropierea complexului Sacsahuamán, și o ramificație care ajunge în zona din spatele Bisericii San Cristóbal.

Tunelurile au fost construite prin săpare și consolidare: incașii au excavat șanțuri adânci, apoi le-au întărit cu pereți de piatră și grinzi sculptate, creând pasaje robuste, înglobate mai apoi în structura urbană de deasupra. Dimensiunile estimate — aproximativ 2,6 metri lățime și 1,6 metri înălțime — indică o rețea suficient de generoasă pentru a permite circulația persoanelor și, probabil, transportul pe tărgi al membrilor elitei.

Dincolo de legendă: tehnologie și arheologie modernă

Descoperirea este rezultatul unei cercetări sistematice. Arheologii au început prin analiza documentelor istorice care indicau existența tunelurilor sub structurile sacre și civice ale orașului. Aceste mărturii vechi de secole au oferit indicii despre posibilele trasee și puncte de acces.

Ulterior, echipa a folosit metode moderne de scanare a solului, capabile să identifice cavități și goluri subterane, realizând o hartă detaliată a labirintului ascuns sub străzile actuale ale orașului. Următoarea etapă presupune săpături controlate în puncte-cheie, pentru a permite explorarea directă a chincanei.

Rolul chincanei — între strategie și spiritualitate

Funcția exactă a tunelurilor rămâne subiect de cercetare. Unii specialiști cred că ele reflectau structura străzilor de la suprafață, reprezentând o infrastructură paralelă, integrată în planificarea urbană a orașului incaș.

O altă ipoteză sugerează că tunelurile aveau atât rol strategic, facilitând deplasări discrete și protejate, cât și rol ceremonial, fiind parte din trasee sacre, ritualuri sau inițieri religioase. Pentru incași, lumea subterană avea o semnificație profundă, asociată cu originea, regenerarea și legătura dintre oameni și divinitate.

Cuzco – un oraș cu straturi de istorie

Situat la peste 3.400 de metri altitudine în Anzi, Cuzco a fost centrul administrativ, religios și cultural al Imperiului Inca. Astăzi, orașul este un reper major al turismului cultural din America de Sud, însă rețeaua de tuneluri confirmată adaugă o nouă dimensiune explorării sale: una invizibilă, ascunsă sub pașii vizitatorilor.

Chincana adaugă o piesă esențială în înțelegerea civilizației incașe și demonstrează că planificarea orașului nu s-a limitat la monumentalul de la suprafață, ci a inclus și o lume subterană complexă, construită cu precizie inginerească și profund simbolism.