Sezonul de alpinism pe Everest este pe cale să înceapă. În câteva zile, primele expediții vor ajunge în tabăra de bază, unde în jur de 2.000 de alpinisti își vor instala corturile, cu ambiția de a ajunge pe „acoperișul” lumii. Dar, alături de ei, Everestul se pregătește să primească o altă avalanșă: tone de gunoi, poluare și un impact asupra mediului care continuă să se înrăutățească an de an, relatează publicația online Marca.
Cifrele sunt devastatoare. Ceea ce a fost cândva un sanctuar pentru alpinism a devenit acum o groapă în aer liber:
75 de tone de gunoi se acumulează în fiecare sezon pe munte.
12.000 de litri de apă sunt extrași zilnic din ghețar pentru consum.
240.000 de litri de urină ajung chiar în ghețar, contaminând apele acestuia.
450 de litri de kerosen sunt consumați în fiecare zi pentru gătit și încălzirea taberelor.
8.700 de kilograme de deșeuri de bucătărie sunt abandonate sau aruncate în locuri nepotrivite.
7.700 de kilograme de conserve și sticle au rămas în urmă, adăugându-se la cantitatea tot mai mare de gunoi.
Numai în iunie anul trecut, 19.000 de kilograme de hârtie și plastic au fost colectate într-o singură operațiune de curățare.
La Tabăra 4, aflată la o altitudine de 8.000 de metri, s-au acumulat încă 1.000 de kilograme de gunoi, ceea ce face imposibilă colectarea cu ușurință din cauza condițiilor extreme.
Muntele Everest, care timp de secole a reprezentat măreția naturii și spiritul realizării umane, simbolizează astăzi și degradarea cauzată de lăcomia și iresponsabilitatea alpiniștilor și a companiilor care își desfășoară activitatea în zonă.
O problemă scăpată de sub control
Autoritățile nepaleze au recunoscut problema de ani de zile, dar lipsa unei acțiuni decisive a permis situația să se agraveze.
Supraaglomerarea în tabăra de bază, gestionarea proastă a deșeurilor și criza climatică accelerează deteriorarea Everestului.
Dhananjay Regmi, directorul general al Oficiului pentru Turism din Nepal, a recunoscut anul trecut că situația este nesustenabilă și că nu există loc de ignorat în continuare:
„Toată lumea a auzit despre problemele de la tabăra de bază Everest privind supraaglomerarea și topirea ghețarului, așa că avem nevoie de o soluție durabilă ”.
Topirea ghețarului Khumbu nu numai că amenință stabilitatea taberei de bază, dar eliberează și resturi care au fost prinse în gheață de zeci de ani: rezervoare de oxigen, echipamentele abandonate, materialele plastice și chiar rămășițele umane ies la iveală odată cu topirea, arătând amploarea crizei de mediu.
Este nevoie urgentă de soluții
Deși au fost implementate unele inițiative, cum ar fi obligarea alpiniștilor să plătească o garanție care le este returnată dacă își iau gunoiul, aceste măsuri sunt insuficiente.
Soluțiile trebuie să fie mult mai drastice și mai eficiente:
- ·Control mai mare și reglementare : Reducerea numărul de permise de alpinism pentru a evita supraaglomerarea și deteriorarea mediului.
- Reglementări mai stricte : Penalizari mai mari pe cei care nu își scot propriul gunoi.
- Folosirea tehnologii durabile : Instalarea de sisteme de salubritate avansate și promovarea utilizarea surselor de energie mai puțin poluante.
- Campanii de conștientizare : Solicitarea companiilor de expediții să educe alpinistii despre impactul activităților lor asupra mediului.
Everestul nu mai este doar o provocare pentru alpinisti. Este un test de foc pentru omenire și pentru capacitatea sa de a proteja cele mai fragile ecosisteme ale planetei.
Muntele este încă în picioare, dar dacă nu se iau măsuri urgente, în curând va înceta să mai fie vârful lumii și va deveni un simbol al iresponsabilității noastre, atrag atenția reprezentanții Oficiului pentru Turism din Nepal.
