Artefacte istorice rare, ascunse timp de peste opt decenii, au fost recent redescoperite în criptele Catedralei din Vilnius, Lituania. Printre acestea se numără coroane funerare și însemne aparținând unor conducători medievali europeni, relatează CNN.
Printre piesele remarcabile ale tezaurului se află o coroană funerară atribuită lui Alexandru Iagello (Aleksandras Jogailaitis), rege al Poloniei și mare duce al Lituaniei, care a trăit între 1461 și 1506. A fost ales Mare Duce a Lituaniei la moartea tatălui său (1492), și Rege al Poloniei la moartea fratelui său Ioan I Albert (1501), cel pe care Stefan cel Mare l-a invins în bătălia de la Codrii Cosminului. În timpul lui Alexandru Iagello, trupele domnului Moldovei au pătruns în Pocuția prin locuri neștiute de poloni. Ștefan cel Mare a ocupat regiunea și numit în fruntea administrației provinciei, moldoveni, a preluat veniturile provinciei, a reglementat ridicarea la oaste și în paralel invită partea adversă la tratative.
Pocuția a constituit obiect de dispută între Moldova și Polonia pe tot parcursul istoriei medievale. În vremea lui Petru Rareș existau în Pocuția 13 orașe și târguri și câteva sate locuite atât de ruteni cât și de moldoveni. În 1531, după bătălia de la Obertyn, Pocuția a fost recucerită de polonezii conduși de hatmanul Jan Tarnowski, care l-a învins pe domnitorul moldovean Petru Rareș.
Ce alte artefacte au fost descoperite la Vilnius
Alte artefacte sunt legate de Elisabeta de Austria (Elžbieta Habsburgaitė), care a trăit între 1436 și 1505, incluzând o coroană, un lanț, un medalion, un inel și o placă funerară. De asemenea, au fost recuperate obiecte precum o coroană, un sceptru, un glob, trei inele, un lanț și plăci funerare aparținând Barbarei Radziwiłł (Barbora Radvilaitė), soția regelui Sigismund al II-lea Augustus (Žygimantas Augustas), care a decedat în 1551.
Arhiepiscopul de Vilnius, Gintaras Grušas, a descris aceste descoperiri drept „comori istorice inestimabile, simboluri ale tradiției îndelungate a statalității lituaniene și opere remarcabile de aurărie și bijuterie.”
Aceste obiecte nu au fost utilizate în timpul vieții regilor, ci au fost create post-mortem pentru a fi plasate în sarcofage, conform tradițiilor funerare ale epocii.
Artefactele au fost descoperite inițial în 1931, în timpul unor lucrări de curățare a catedralei, dar au fost ascunse în 1939 din cauza izbucnirii războiului. După mai multe încercări nereușite de recuperare, cercetările au fost reluate în septembrie 2024, folosind o cameră endoscopică. În decembrie, obiectele au fost recuperate, fiind găsite înfășurate în ziare din septembrie 1939.
„Aceste simboluri sunt esențiale atât pentru statul nostru, cât și pentru fiecare dintre noi, reflectând identitatea europeană și rădăcinile noastre profunde,” a subliniat Rita Pauliukevičiūtė, directoarea Muzeului Patrimoniului Bisericesc din Vilnius.
Artefactele vor fi supuse unor procese de examinare și restaurare, urmând să fie expuse publicului în viitor, conform anunțului făcut de Arhiepiscopia din Vilnius.
