Poate că azi nu ne putem imagina o lume fără banala hârtie. Însă în trecut ea reprezenta un bun de lux și era greu de găsit.
Într- o piață în care hârtia se procura greu și mereu din import, iar cererea pentru acest produs fiind din ce in ce mai mare, la Brașov a fost înființată, la insistențele lui Johannes Honterus, cea de-a doua fabrică de hârtie din Transilvania, scrie Muzeul de Etnografie Brașov, pe pagina de Facebook a instituției.
Deschisă în anul 1546, moara de hârtie de la Brașov deservea nevoile locale, dar se făcea și export către Moldova și Țara Românească. Aceasta a ajuns în scurt timp să domine piaţa de hârtie din Transilvania, aşa încât în 1561 s-au făcut extinderi ale instalaţiei şi s-au introdus alte două perechi de site.
Hârtia produsă aici a ajuns să fie folosită și la cancelaria lui Ferdinand de Habsburg. Moara de hârtie a funcționat până în 1611 când a fost distrusă de trupele principelui Gabriel Báthory, producţia de hârtie fiind reluată la Braşov abia la începutul secolului al XVIII-lea.
La Muzeul Civilizației Urbane a Brașovului puteți găsi mostre de hârtie artizanală, alături de multe alte obiecte produse la Brașov de către breslele locale.
Sursa:
Gernot Nussbȁcher, Moara de hârtie din Braşov, în „Cumidava”, nr. 121, 1979–1980.
