Un tezaur format din 50 de monede de argint din secolul XVIII, emise de sultani otomani şi Republica Ragusa, au fost descoperite pe raza comunei Stoeneşti, judeţul Giurgiu, la marginea unui drum străvechi situat într-o zonă acoperită cu gunoaie contemporane, de un pasionat căutător de comori, dotat cu un aparat de căutat metale.
Tezaurul ar fi fost îngropat în pământ într-o ulcică de lut, la marginea unui drum care ducea spre capitală şi pe care, în trecut, mulţi tâlhari atacau şi jefuiau, informează Agerpres.
„La finalul săptămânii trecute, pe raza comunei Stoeneşti, judeţul Giurgiu, a fost descoperit un tezaur de monede de la sfârşitul secolului al XVIII-lea, de către un pasionat căutător de metale. Dat fiind numărul mare de monede descoperite, acesta a luat legătura cu autorităţile judeţului şi astăzi monedele se află la Muzeul Judeţean Giurgiu, urmând să fie expertizate de istorici din capitală”, a declarat joi directorul Muzeului Judeţean Giurgiu, Gabriel Dumitru, într-o conferinţă de presă.
Monedele au fost descoperite de Mihai Ciucur din Bucureşti, somelier de meserie, dar pasionat de istorie din copilărie şi care petrece mult timp în natură căutând comori.
„Monedele sunt din argint, aparţin Imperiului Otoman şi Republicii Ragusa, din cele aproximativ 50 de monede, 45 sunt otomane de la sultanii Mustafa al III-lea şi Selim al III-lea care au domnit în a doua jumătate a secolului al XVIII-lea, iar monedele lor au avut putere de circulaţie. Foarte probabil ele provin din soldele ostăşeşti într-o vreme în care, pe aici, războiul era cam cum este acum în Ucraina şi, de fapt, cu asta vă spun şi presupunerea îngropării tezaurului. Pe atunci nu existau alte formule de a-ţi ascunde banii, decât punându-i într-o ulcică şi ulcica îngropând-o în pământ. Acum avem de-a face cu un caz fericit pentru cei care folosesc detectorul de metale că a fost găsit un întreg tezaur pentru că în alte situaţii găsesc doar o bucăţică de metal. La locul găsirii tezaurului erau şi nişte fragmente ceramice care susţin această idee că nu au fost undeva aruncate, ci îngropate cu intenţie”, a declarat muzeograful Emil Păunescu.
„Sunt detectorist autorizat din anul 2021 luna mai, dețin un detector Minelab Nox 800, pasiune pentru istorie și natura, ocazional împreună cu partenerul meu/ soția și fiul meu, ieșim și ne bucurăm de o gura de aer proaspăt de fiecare data când avem ocazia. Toate ieșirile sunt înregistrate și postate pe canalul de YouTube Calopo:https://youtube.com/channel/UCIvNVPsQP415Vx63unReA_g
Unde ne putem bucura împreuna de descoperirile făcute.
Credit Foto Mihai Ciucur
Sunt membrul asociației Prospectorii Istoriei și fac parte din echipa de arheologi amatori cu același denumire și pe Facebook. Ne dorim ca acest hobby sa fie luat in serios dar și tratat ca atare. Descoperirile avute întâmplător de către mine și colegii mei sunt emoționante și încărcate de istorie. Mai multe aici”, ne-a declarat arheologul amator.
„Asociația din care fac parte Prospectorii Istoriei impreuna cu colegi din toata tara, având printre activitatile asociatiei sunt si: realizarea de monumente (Ansamblul Monumental Cosna), cercetarea in teren a zonelor de lupta din cele doua razboaie mondiale si realizarea unor lucrari cu informatii inedite despre luptele respective, realizarea de expozitii de relicve militare in colaborare cu muzeele din Romania.”
„Apartenenta la o astfel de asociatie nu se face decat cu acceptarea si semnarea unui Cod de Bune Practici, care cuprinde respectarea legislatiei in vigoare, respectul fata de natura si fata de istorie. Sunt unul din administratorii celui ma mai grup de pasionati de istorie din Romania, grup care promoveaza detectia de metale responsabila, respectarea legii si predarea obiectelor descoperite in conformitate cu legislatia in vigoare:
− astfel de descoperiri nu pot fi altfel decat intamplatoare, avand in vedere faptul ca sunt realizate in afara siturilor arheologice, unde nu exista nici un indiciu ca ar putea exista ceva in sol. De cele mai multe ori descoperim sarme, capace de conserva, resturi de la utilaje agricole si alte gunoaie contemporane, sansele de a descoperi un obiect de interes patrimonial fiind minime si neasteptate;
− despre noile propuneri de modificare legislativa: inca din anul 2016 se lucreaza la proiectul de modificare a Codului Patrimoniului prin care se incearca limitarea pana aproape de a face imposibila activitatea de detectie de metale. Nu vad nici o logica in aceste incercari; prin astfel de descoperiri nu facem decat sa imbogatim patrimoniul cultural mobil al Romaniei, toti detinatorii autorizati de detectoare de metale demonstrand de-a lungul anilor faptul ca sunt responsabili si respecta legislatia. Dovada descoperirile avute in ultimi ani.
De asemenea, pasionatii de istorie detinatori autorizati de detectoare de metale se delimiteaza clar de braconierii arheologici; diferenta consta in faptul ca acesti braconieri detin detectoare fara autorizatie si cauta in siturile arheologice, urmarind sa descopere obiecte pe care mai apoi sa le vanda pe piata neagra. Limitarea sau interzicerea detectiei de metale autorizata in Romania ar duce doar la incetarea predarilor si probabil si la cresterea fenomenului de braconaj arheologic. Sunt foarte bucuros și încântat ca avem o colaborare foarte buna cu Directia județeana de cultura și cu membrii muzeului.”, a mai declarat cel care a descoperit tezaurul de la Stoenești, Giurgiu
