Mănăstirea Lainici este una dintre puținele mănăstiri ortodoxe de călugări din România, situată în defileul Jiului, județul Gorj, ce aparține de Arhiepiscopia Craiovei. Biserica veche a mănăstirii este construită la începutul secolului al XIX-lea și apare în Lista monumentelor istorice din județul Gorj având cod LMI GJ-II-m-B-09254.

Mănăstirea se află în Parcul Național Defileul Jiului, care a fost declarat arie protejată în anul 2005, privind regimul ariilor naturale protejate, conservarea habitatelor naturale, a florei și faunei sălbatice. Parcul național se întinde în partea de vestică a Carpatilor Meridionali, intre Muntii Vâlcan-grupă muntoasă a Muntilor Retezat-Godeanu la vest si Muntii Parâng-ce aparțin grupei muntoase Parang-Sureanu-Lotrului, la est; de-a lungul raului Jiu, între confluenta Jiului de Est cu Jiul de Vest si confluența cu valea Sadului. Din cauza poziționării sale, Mănăstirea Lainici era izolată, ajungându-se la aceasta doar pe marginea albiei Jiului până în anii 1950, când defileul Jiului a fost construit și asfaltat.

Denumirea de „Lainici” nu are origini clare, însă o interpretare etimologică a cuvântului „Lainici„ pare să ia naștere din greaca veche, unde „lainos” înseamnă „de piatră”, în cazul nostru, „trecătoare prin munți de piatră”. O altă interpretare ar fi aceea că termenul „Lainici” derivă de la numele unui trib geto-dac al „Lailor” aflat în zona Sarmisegetuzei, la circa 80 km distanță de mânăstire.

Primul Război Mondial, între 1916 și 1918, a fost nemilos fată de Mănăstirea Lainici, distrugând-o complet. Trupele germane au intrat cu caii în biserică, făcand focul în ea și profanând-o. Pană azi se mai păstrează scrijelite pe pereții din altar numele unor soldați și ofițeri care au dormit acolo și au profanat biserica. Au fost furate de către soldații germani toate obiectele de preț, inclusiv clopotele. În 1929 a fost trimis de la Mănăstirea Frăsinei un grup de șase monahi, avându-l stareț pe Cuviosul Visarion Toia, care a ridicat din ruine mănăstirea, construind clădirile necesare și introducând viată de obște cu un regim ascetic sever.

Pe 23 iulie 2006, la mănăstirea Lainici a fost adusă de la Muntele Athos o copie a Icoanei făcătoare de minuni „Gorgoepicuus”, „Grabnic Ascultătoarea”. Această Icoană a fost executată special pentru mănăstirea Lainici și este a cincea copie care s-a făcut în ultimii 100 de ani din toată lumea.

Pe 10 aprilie 2009 în ajunul prăznuirii sfântului ierarh Calinic de la Cernica, după 109 ani au fost găsite moaștele sfântului Cuvios Irodion Ionescu, duhovnicul sfântului Calinic „Luceafărul de la Lainici”, cum a fost supranumit.

Deși lăcasul nu are o vechime venerabilă, el poate face parte din comorile arhitectonice și de artă religioasă a României, datorită purtării creștinismului într-un loc pierdut în natură muntoasă și datorită unicitătii concepției constructive și picturale pe două nivele, reprezentând două mari epoci ale istoriei creștine.

Autor: Claudia Stan.