Orașele pot fi la fel de schimbătoare ca imperiile care le-au stăpânit odinioară. O privire pe o hartă medievală dezvăluie locuri familiare ascunse sub nume cu totul diferite — Constantinopol în loc de Istanbul, Edo în loc de Tokyo, Ragusa în loc de Dubrovnik. Aceste transformări îi pot surprinde pe cititorii de astăzi, mai ales când dau peste denumiri vechi în cronici, cărți de istorie sau hărți medievale.
Există numeroase motive pentru care numele orașelor s-au schimbat de-a lungul timpului. Unele au fost redenumite oficial în epoca modernă, adesea pentru a reflecta schimbări politice, noi identități naționale sau realinieri de granițe. Altele erau cunoscute în Europa medievală sub forme latinizate sau denumiri străine, diferite de cele folosite astăzi în limbile locale. Împreună, aceste schimbări arată cum istoria, limbajul și puterea au modelat felul în care cunoaștem astăzi orașele lumii. Iată patruzeci de exemple:
1 Constantinopol → Istanbul
Fondat ca Bizanț și redenumit Constantinopol în anul 330 de împăratul Constantin, orașul a rămas cunoscut sub acest nume pe toată durata Imperiului Bizantin și mult timp după ce a fost cucerit de otomani în 1453. De fapt, „Constantinopol” a continuat să fie folosit pe scară largă mai bine de patru secole sub stăpânire otomană, alături de denumirea colocvială „Istanbul”. Abia în 1930, ca parte a reformelor lingvistice turcești, guvernul a adoptat oficial numele Istanbul. Acesta este unul dintre mai multe exemple din Turcia unde numele au fost schimbate după căderea Imperiului Otoman.
2 Ragusa → Dubrovnik
Cunoscut în întreaga Europă medievală ca Ragusa (din latinescul Ragusium), acest port adriatic a devenit o republică maritimă puternică și rival al Veneției. Local însă, era folosit și numele slav Dubrovnik, care înseamnă „pădure de stejari”. După destrămarea Austro-Ungariei în 1918, noul stat iugoslav a adoptat oficial numele Dubrovnik.
3 Königsberg → Kaliningrad
Fondat de Cavalerii Teutoni în secolul al XIII-lea, acest oraș baltic a devenit cunoscut ca Königsberg și a fost ulterior capitala Prusiei Orientale. După cel de-Al Doilea Război Mondial, orașul a fost anexat de Uniunea Sovietică și, în 1946, a fost redenumit oficial Kaliningrad, în onoarea liderului sovietic Mihail Kalinin.
4 Danzig → Gdańsk
În Evul Mediu, acest port baltic important era cunoscut ca Danzig, un nume german care reflecta rolul său în Liga Hanseatică și mai târziu sub dominația prusacă. Numele polonez Gdańsk era folosit local, dar nu era recunoscut pe scară internațională. După cel de-Al Doilea Război Mondial, în 1945, când orașul a fost inclus în Polonia, Gdańsk a devenit denumirea oficială.
5 Canton → Guangzhou
Acest mare oraș-port din sudul Chinei a fost cunoscut mult timp de europeni ca Canton, nume derivat din pronunția portugheză a provinciei Guangdong. În chineză însă, orașul s-a numit întotdeauna Guangzhou. În secolul al XX-lea, Guangzhou a devenit forma oficială, deși Canton este încă folosit uneori în engleză cu sens istoric.
6 Salonika → Salonic (Thessaloniki)
Oraș bizantin și apoi otoman, Tesalonic era cunoscut în Europa medievală și modernă drept Salonika, o versiune simplificată a numelui grecesc. După ce Grecia și-a câștigat independența în secolul al XIX-lea, forma veche grecească Thessaloniki a fost treptat restaurată. A devenit scrierea oficială în secolul al XX-lea, conform uzului modern grec.
7 Niceea → İznik
Cunoscută ca locul marilor Sinoade Bisericești din 325 și 787, Niceea a rămas un important oraș bizantin în Evul Mediu și a fost cucerită de otomani în 1331. În timp ce sursele europene continuau să folosească „Nicaea”, forma turcească İznik a devenit dominantă local. În 1930, ca parte a reformelor lingvistice ale lui Atatürk, İznik a devenit numele oficial.
8 Reval → Tallinn
Cunoscut în Europa medievală ca Reval, acest port hanseatic de la Marea Baltică și-a luat numele de la comitatul Revala. Numele estonian Tallinn, care înseamnă „oraș danez”, era folosit local, dar rar apărea în sursele internaționale. După independența Estoniei în 1918, Tallinn a devenit denumirea oficială.
9 Pressburg → Bratislava
În Evul Mediu și până în epoca modernă, orașul era cunoscut sub numele german Pressburg, iar maghiarii îl numeau Pozsony. Numele slovac Bratislava a intrat în uz oficial abia în 1919, după crearea Cehoslovaciei, ca parte a afirmării identității naționale slovace. De atunci, Bratislava a rămas numele recunoscut al capitalei Slovaciei.
10 Iconium → Konya
Cunoscut de europeni ca Iconium, orașul a fost un important centru al Sultanatului Selgiucid de Rum în secolele XII–XIII. Sub dominația otomană și apoi turcă, forma locală Konya a înlocuit treptat numele vechi. Acesta a fost standardizat oficial în perioada reformelor Republicii Turce (1920–1930).
11 Antiohia → Antakya
Unul dintre marile orașe ale lumii bizantine și ulterior fortăreață cruciată, Antiohia a fost un centru-cheie al creștinismului medieval. Deși în Europa a continuat să fie cunoscută ca Antiochia, după anexarea regiunii Hatay la Turcia în 1939, orașul a fost redenumit oficial Antakya.
12 Dorpat → Tartu
Acest important oraș universitar din Estonia era cunoscut în Europa medievală drept Dorpat, denumire germană. Forma estoniană Tartu era folosită local, dar secundară. După independența Estoniei în 1918, Tartu a devenit numele oficial.
13 Livorno → Livorno (Leghorn în engleză)
Pe hărțile medievale și moderne timpurii, acest port toscan apărea ca Leghorn, forma englezizată a numelui italian. Această versiune a rămas comună în comerțul internațional până în secolul al XIX-lea. În Italia însă, orașul a fost mereu numit Livorno, care este astăzi denumirea oficială.
14 Smirna → İzmir
Acest port egeean a fost cunoscut mult timp în Europa ca Smyrna, un nume moștenit din Antichitate și păstrat în perioada bizantină și otomană. Local, însă, turcii foloseau tot mai mult forma İzmir. În 1930, cu reformele lingvistice ale Republicii Turce, İzmir a devenit numele oficial.
15 Tyre → Ṣūr
Acest vechi oraș fenician era încă bine cunoscut în Europa medievală sub numele său clasic, Tyre, mai ales în perioada Cruciadelor, când a fost o fortăreață importantă a Regatului Latin al Ierusalimului. În arabă însă era numit Ṣūr, formă care a devenit în cele din urmă denumirea oficială. Astăzi, Ṣūr este numele standard în Liban, în timp ce Tyre continuă să fie folosit în engleză și alte limbi occidentale.
16 Stettin → Szczecin
Cunoscut în Europa medievală și modernă timpurie ca Stettin, orașul a făcut parte din Ducatul Pomeraniei și a intrat ulterior sub stăpânire germană. Numele polonez Szczecin era mai vechi, dar rar folosit în afara contextelor locale. După schimbările teritoriale care au urmat celui de-Al Doilea Război Mondial, în 1945, orașul a devenit oficial Szczecin sub administrație poloneză.
17 Scutari → Üsküdar
Pe malul asiatic al Bosforului, vizavi de Constantinopol, acest târg era cunoscut în Europa medievală și modernă timpurie sub numele Scutari. Era un important punct de trecere pentru armate și călători care veneau sau plecau din capitala bizantină și, ulterior, otomană. Local, însă, se folosea numele turcesc Üsküdar, care a devenit denumirea oficială în Turcia modernă, în secolul XX.
18 Acre → Akko
În Evul Mediu, acest oraș-port era cunoscut în Europa sub numele Acre, mai ales ca principala fortăreață a Regatului Cruciat al Ierusalimului, până la căderea sa în 1291. În arabă era numit Akka, denumire care a continuat să fie folosită în perioada otomană și sub Mandatul Britanic. După anexarea sa de către Israel, în 1948, forma ebraică Akko a devenit numele oficial.
19 Adrianople → Edirne
Cunoscut în Antichitate ca Hadrianopolis, orașul era denumit în Europa medievală Adrianople. A fost o fortăreață importantă a Bizanțului și a devenit a doua capitală a Imperiului Otoman după cucerirea din 1369. În timp, numele turcesc Edirne a intrat în uz curent și a fost oficializat în secolul XX, odată cu reformele Republicii Turcia.
20 Breslau → Wrocław
În Evul Mediu, acest oraș din Silezia era cunoscut pe scară largă sub numele german Breslau, reflectând secole de stăpânire sub Sfântul Imperiu Roman și apoi Regatul Prusiei. Numele polonez Wrocław, derivat de la un cneaz slav timpuriu, Vratislav, era folosit mai rar în afara regiunii. După mutarea granițelor Poloniei spre vest, în 1945, orașul a primit oficial numele Wrocław.
21 Bombay → Mumbai
Regiunea care avea să devină Bombay era, în Evul Mediu, un grup de mici sate pescărești, cunoscute local prin nume asociate zeiței Mumbā Devī. În 1534, portughezii au preluat controlul și au numit-o Bombaim, formă pe care britanicii au anglicizat-o în Bombay după 1661. Orașul a purtat acest nume până în 1995, când a fost redenumit oficial Mumbai pentru a reflecta moștenirea sa locală mai veche.
22 Philippopolis → Plovdiv
Acest important oraș balcanic era cunoscut în Europa medievală ca Philippopolis, nume moștenit din Antichitate și folosit încă în sursele bizantine și occidentale. Sub stăpânire slavă și apoi bulgară, forma locală Plovdiv a devenit tot mai comună. După independența Bulgariei în secolul al XIX-lea, Plovdiv a fost consacrat ca nume oficial.
23 Nidaros → Trondheim
Fondat ca Nidaros în jurul anului 997, orașul a devenit sediul arhiepiscopatului Norvegiei și un important centru de pelerinaj medieval. După Reformă, numele s-a schimbat treptat în Trondheim, deși Nidaros a continuat să fie folosit în contexte religioase și istorice. În 1930, după o scurtă încercare oficială de a restaura numele vechi, forma modernă Trondheim a fost confirmată ca denumire a orașului.
24 Cologne → Köln
În Evul Mediu, acest important oraș german era cunoscut internațional sub numele său latin Colonia Agrippina, care a evoluat în Cologne în franceză și engleză. Local, însă, s-a folosit mereu forma germană Köln. Astăzi, Köln este numele oficial în Germania, în timp ce Cologne rămâne uzual în engleză și în alte limbi occidentale.
25 Scutari → Shkodër
În sursele medievale latine și venețiene, acest oraș din nordul Albaniei era numit Scutari, reflectând rolul său de fortăreață și nod comercial pe Adriatică. Localnicii, însă, au folosit dintotdeauna numele albanez Shkodër. După proclamarea independenței Albaniei, în 1912, Shkodër a devenit numele oficial.
26 Lemberg → Lviv
Fondat în secolul al XIII-lea ca Leopolis, orașul a devenit cunoscut sub numele Lemberg în perioada dominației austriece și Lwów în sursele poloneze. Numele ucrainean Lviv era folosit local, dar mai puțin recunoscut internațional. După cel de-Al Doilea Război Mondial, în 1945, când orașul a fost inclus în RSS Ucraineană din cadrul URSS, Lviv a devenit numele oficial.
27 Candia → Heraklion
În perioada medievală și sub dominația venețiană, principalul oraș al Cretei era cunoscut în Europa drept Candia, nume care a ajuns să desemneze întreaga insulă. Local, însă, a continuat să fie folosită forma grecească Heraklion (sau Iraklio). După unirea Cretei cu Grecia, în 1913, Heraklion a fost adoptat ca nume oficial.
28 Monastir → Bitola
În sursele medievale și otomane, acest oraș macedonean era cunoscut ca Monastir, denumire utilizată timp de secole atât de europeni, cât și de turci. Localnicii au folosit însă și forma slavă Bitola. După crearea Iugoslaviei, după Primul Război Mondial, Bitola a devenit numele oficial, păstrat și astăzi în Macedonia de Nord.
29 Durrës → Durazzo
Acest port adriatic, situat în actuala Albanie, era cunoscut în sursele medievale latine și italiene sub numele Durazzo. Forma albaneză Durrës era folosită local, dar rar menționată în afara regiunii. După independența Albaniei, în 1912, Durrës a fost stabilit ca nume oficial.
30 Mitau → Jelgava
Acest oraș din actuala Letonie era cunoscut în sursele medievale germane și baltice ca Mitau, reflectând influența Ordinului Teutonic și a comunităților germane. Numele leton Jelgava era folosit local, dar nu avea circulație largă. După independența Letoniei, în 1919, Jelgava a devenit numele oficial al orașului.
31 Memel → Klaipėda
Fondat de Cavalerii Teutoni în 1252, orașul a fost cunoscut în întreaga perioadă medievală sub numele german Memel. A rămas sub control german și prusac timp de secole, ceea ce a făcut ca numele să fie bine cunoscut în sursele europene. După cel de-Al Doilea Război Mondial, în 1945, orașul a revenit Lituaniei și a fost redenumit oficial Klaipėda, vechiul său nume lituanian.
32 Emesa → Homs
Cunoscut în Antichitate și în sursele medievale europene ca Emesa, orașul era un important centru al Siriei romane și bizantine. După cucerirea islamică din secolul al VII-lea, numele arab Ḥimṣ (Homs) a intrat în uz și a înlocuit treptat forma mai veche. Astăzi, Homs este numele oficial, în timp ce Emesa supraviețuiește doar în lucrări istorice.
33 Edessa → Şanlıurfa
Cunoscut în sursele bizantine și cruciate sub numele de Edessa, orașul a fost un important centru al creștinismului timpuriu și sediul unui faimos comitat cruciat. Sub stăpânire islamică, numele local Urfa a devenit uzual. În 1984, guvernul turc a redenumit oficial orașul Şanlıurfa („Urfa Glorioasă”), în timp ce Edessa a rămas doar în cărțile de istorie medievală.
34 Edo → Tokyo
Cunoscut sub numele Edo („estuariu”), orașul a devenit unul dintre cele mai mari centre urbane ale lumii sub shogunatul Tokugawa, începând cu secolul al XVII-lea, deși își are originile ca fort medieval. După Restaurația Meiji din 1868, când împăratul și-a mutat curtea aici, orașul a fost redenumit Tokyo, adică „Capitala de Est.”
35 Peking → Beijing
În timpul dinastiei Yuan (1271–1368), orașul era cunoscut ca Khanbaliq sau Dadu, dar călători europeni precum Marco Polo au popularizat forma Peking, derivată dintr-o pronunție mai veche a lui „Beijing.” Această variantă a rămas obișnuită în limbile occidentale timp de secole, chiar și după ce dinastia Ming i-a schimbat numele în Beijing („Capitala de Nord”) în 1403. În secolul XX, China a standardizat internațional forma Beijing, care a înlocuit aproape peste tot pe Peking.
36 Nicomedia → İzmit
Un important oraș bizantin, Nicomedia era adesea menționat în cronicile medievale ca fortăreață esențială în nord-vestul Anatoliei. După cucerirea otomană din secolul al XIV-lea, forma turcească İzmit a înlocuit treptat numele vechi. În secolul XX, Republica Turcă a oficializat İzmit ca nume al orașului.
37 Åbo → Turku
În Evul Mediu și în epoca modernă timpurie, cel mai vechi oraș al Finlandei era cunoscut pe scară largă sub numele suedez Åbo, reflectând secole de dominație suedeză. Numele finlandez Turku, care înseamnă „târg” sau „piață,” era folosit local, dar nu era recunoscut internațional. Odată cu afirmarea naționalismului finlandez în secolul al XIX-lea, Turku a intrat în uz oficial, în timp ce Åbo a rămas numele folosit în limba suedeză.
38 Tiflis → Tbilisi
Capitala Georgiei era cunoscută în sursele europene medievale și până târziu în secolul XX sub numele de Tiflis, derivat din utilizarea medievală sub influențe bizantine, persane și apoi rusești. Localnicii însă au folosit întotdeauna forma Tbilisi. În 1936, în timpul perioadei sovietice, Tbilisi a devenit numele oficial, înlocuind forma Tiflis.
39 Sidon → Ṣaydā
Unul dintre marile orașe feniciene, Sidon era încă frecvent menționat sub acest nume clasic în sursele medievale europene și cruciate. În arabă, însă, orașul a fost numit de multă vreme Ṣaydā, denumire care a rămas dominantă sub stăpânirea islamică și otomană. După independența Libanului în 1943, Ṣaydā a devenit numele oficial, deși Sidon continuă să fie folosit în engleză și în alte limbi occidentale.
40 Christiania → Oslo
Capitala Norvegiei se numea inițial Oslo, dar după incendiul devastator din 1624, regele Christian IV al Danemarcei-Norvegiei a reconstruit orașul și l-a redenumit Christiania în cinstea sa. Acest nume a rămas oficial timp de secole, deși Oslo a supraviețuit în memoria localnicilor. În 1925, orașul a fost readus oficial la numele său medieval, Oslo.
