Curse de agrement cu vaporaşele vor avea loc, la fiecare sfârşit de săptămână, pe Canalul Bega. Traseul porneşte de la Timişoara, de lângă Catedrala Mitropolitană, şi continuă până la ecluza de la Sânmihaiu Român, apoi retur. Fiecare cursă durează aproximativ două ore, iar costul unui bilet este de 30 de lei, relatează news.ro
Cursele de agrement pe Canalul Bega s-au reluat, sâmbătă, după 30 de ani.
După mai bine de trei decenii, cursele de agrement de pe Canalul Bega vor reveni pe ruta Timişoara – ecluza Sânmihaiu Român, începând cu data de 2 iulie. Cursele vor avea loc în fiecare sâmbătă şi duminică, iar îmbarcarea pentru o plimbare de agrement spre Ecluza Sânmihaiu Român se va face din staţia Catedrala Mitropolitană, prima cursă fiind programată de la ora 12:00, iar cea de-a doua cursă de la ora 17:00”, transmite Societatea de Transport Public Timişoara (STPT).
Un bilet costă 30 de lei, însă anumite categorii de persoane pot circula gratuit.
„O cursă de agrement pe Canalul Bega de la Timişoara până la Ecluza Sânmihaiu Român va dura în jur de două ore, iar contravaloarea unei călătorii va fi de 30 de lei pentru adulţi şi 10 lei pentru copii, în ambarcaţiunile noastre al căror grad de încărcare este de 50 de persoane. Beneficiază de gratuitate la călătoriile spre Ecluza Sânmihaiu Român persoanele cu dizabilităţi, copiii cu vârsta sub 7 ani, elevii, studenţii şi pensionarii de pe raza judeţului Timiş, pe baza documentelor doveditoare”, arată sursa citată.
Prima cursă îl are căpitan pe Lucian Manea.
„Căpitanul Lucian Manea şi echipajul său îi aşteptă pe timişoreni şi turiştii oraşului nostru, începând de astăzi, de la ora 12, la prima cursă de agrement pe Canalul navigabil Bega, după mai bine de 30 de ani, de la Timişoara până la ecluza Sânmihaiu Român”, scrie STPT pe pagina de Facebook.
Până acum, vaporaşele au circulat doar în regim de transport public, doar pe teritoriul municipiului Timişoara.
Vaporaşele de pe Bega au câte 50 de locuri, aer condiţionat şi sunt dotate cu veste de salvare. Circulă cu cel mult 12 kilometri pe oră, iar în dreptul podurilor viteza este redusă la doar 5 kilometri pe oră. Un traseu complet, prin Timişoara, durează aproximativ o oră, de la uzina de apă şi până în zona Solventul.
Vaporaşele au început să circule pe Bega din 3 august 2018, de Ziua Timişoarei. Acestea, şapte la număr, au fost achiziţionate de Primăria Timişoara în cadrul proiectului european în urma căruia au fost reabilitate malurile Canalului Bega. Ambarcaţiunile au costat aproximativ două milioane de euro, bani proveniţi de la bugetul local.
Cu barca in Serbia?
Infrastura de navigație pe canalul Bega poate fi acum utilizată de proprietarii de vapoare doar până la graniţa cu Serbia. Până acum, navigația se făcea de-a lungul municipiului Timișoara. Se va putea naviga efectiv pe Bega în Serbia abia după ce va fi deschis și punctul de trecere a frontierei. Ultimul obiectiv în cadrul proiectului ar putea fi gata abia în 2023, după cum a explicat șeful Consilului Județean Timiș, Alin Nica.
„Dorim să facem un traseu între Timişoara şi Zrenjanin pe calea apei, pentru asta trebuie să achiziţionăm noi mijloace de transport naval. Dar şi să mergem chiar mai departe, să găsim o formă nouă de introducere a acestui canal Bega într-un circuit transeuropean. Poate facem anumite curse pe Dunăre sau până în Viena şi în capitalele europene. Să legăm Timişoara pe calea apei cu aceste mari oraşe”, a mai explicat Alin Nica.
Calea navigabilă Timișoara (România) – Klek (Serbia) are o lungime totală de 114,50 km, din care 44,5 km sunt pe teritoriul românesc și 70 de km pe teritoriul sârbesc.
Administraţia austriacă din Banat care s-a instalat acolo la începutul secolului 18 a realizat navigabilitatea canalului Beta. În secolul 19 s-a obţinut ca în urma construirii unor baraje şi diguri şi vapoare mai mari să se poată ajunge pe apă în Timişoara. Canalul navigabil al Begăi a pus baza dezvoltării economice a Timişoarei şi a Banatului. Cerealele cultivate aici, iar ulterior şi produsele industriale realizate în Timişoara au putut fi transportate de asemenea pe calea apei. Tot pe apă soseau la Timişoara şi echipamentele realizate în oraş, de asemenea şi primele locomotive cu aburi ale liniei ferate Szeged-Timişoara aflată în construcţie.
Navigaţia de pe Bega a devenit imposibilă din cauza graniţelor stabilite la Trianon. În 1958, circulaţia navală dintre România şi Iugoslavia a încetat definitiv. În perioada campaniei ostile antiiugoslave, albia Begăi a fost închisă cu gratii în aşa fel încât nici scafandrii nu puteau trece dintr-o ţară în cealaltă. Pe partea română a canalului navele au circulat până în anii ’60.