Timp de milioane de ani, ascunsă sub jungla densă din centrul Vietnamului, cea mai mare peșteră de pe Pământ a rămas necunoscută oamenilor. Intrarea ei era pierdută printre copaci, stânci și râuri de munte, într-una dintre cele mai greu accesibile regiuni din Asia. A fost nevoie de întâmplare, memorie și încăpățânarea unui om pentru ca acest loc să fie redescoperit.
Povestea începe în 1990, în provincia Quảng Bình, în apropierea actualului Parc Național Phong Nha-Kẻ Bàng National Park. Acolo, un localnic pe nume Hồ Khanh străbătea jungla în căutarea lemnului de agar, una dintre cele mai prețioase resurse ale regiunii, folosită de secole pentru parfumuri, tămâie și medicină tradițională.
În acea zonă, mersul prin pădure nu era deloc simplu. Vegetația este atât de deasă încât, uneori, lumina pătrunde cu greu până la sol. Ploile tropicale transformă potecile în torenți, iar șerpii și pereții abrupți fac ca fiecare drum să fie o aventură. Pentru oamenii locului, peșterile reprezentau adăpost, sursă de apă și uneori singurul loc sigur în timpul furtunilor.
Într-o zi de la începutul lunii decembrie 1990, surprins de o ploaie violentă, Hồ Khanh a căutat refugiu și a ajuns în fața unei deschideri uriașe în stâncă. Dinăuntru ieșea un curent de aer rece și o ceață densă, ca și cum muntele ar fi respirat. Exploratorul nu a îndrăznit să intre. Intrarea părea amenințătoare, iar zgomotul apei din interior se auzea ca un tunet surd.
Ani întregi, imaginea acelui loc nu i-a ieșit din minte. Știa că văzuse ceva neobișnuit, dar nu mai reușea să găsească intrarea. Jungla înghițise din nou peștera.
Abia după aproape două decenii, în 2007, destinul i-a scos în cale o echipă britanico-vietnameză de speologi condusă de Howard Limbert. Aceștia explorau deja peșterile din Vietnam și au aflat povestea lui Hồ Khanh. Au încercat împreună să regăsească locul, însă fără succes. Intrarea dispăruse din nou în labirintul de vegetație.
Hotărât să nu renunțe, Hồ Khanh s-a întors singur în junglă, în 2008. Zile întregi a mers prin pădure, urmându-și doar instinctul și amintirea. În cele din urmă, a găsit din nou intrarea și a marcat atent locul. Un an mai târziu, s-a întors împreună cu speologii britanici și cu cercetători de la Vietnam National University, Hanoi.
Ceea ce au descoperit în interior depășea orice imaginație.
Peștera, botezată Hang Sơn Đoòng, s-a dovedit a fi cea mai mare din lume. Galeriile sale se întind pe aproape nouă kilometri, iar volumul total este estimat la 38,4 milioane de metri cubi. Unele camere subterane au aproape 200 de metri lățime și peste 150 de metri înălțime. Speologii au spus că, teoretic, un avion de tip Boeing 747 ar putea zbura prin unele galerii fără să atingă pereții.
În adâncul peșterii există chiar și o lume proprie. Două prăbușiri uriașe ale tavanului au creat doline prin care pătrunde lumina, iar în jurul lor s-a format o adevărată pădure subterană. Printre copaci, ceață și pereți imenși, peisajul pare desprins dintr-un alt continent – sau dintr-o altă lume.
Tot aici se află și una dintre cele mai impresionante formațiuni geologice de pe planetă: o stalagmită uriașă de aproximativ 70 de metri înălțime, numită „Hope and Vision”. Peștera s-a format în urmă cu două până la cinci milioane de ani, atunci când un râu subteran a început să dizolve treptat calcarul muntelui.
Până la descoperirea lui Sơn Đoòng, recordul pentru cea mai mare peșteră îi aparținea peșterii Deer Cave din Malaysia. Însă noua descoperire din Vietnam s-a dovedit de aproape cinci ori mai mare.
6
Cu toate acestea, povestea nu s-a încheiat. Specialiștii cred că doar o treime din teritoriul Parcului Național Phong Nha-Kẻ Bàng a fost explorată până acum. În munții și jungla din această regiune ar putea exista alte peșteri uriașe, poate chiar mai mari decât Sơn Đoòng.
Așa se face că omul care a găsit cea mai mare peșteră din lume și apoi a „pierdut-o” ar putea să nu fi descoperit încă ultimul mare secret ascuns sub munții Vietnamului.
