Sarajevo, oraș cu o istorie dramatică și un patrimoniu multicultural unic în Europa, trăiește în aceste zile o criză care nu ține de trecut, ci de prezent: aerul. După ce a fost desemnat, două seri la rând, cel mai poluat oraș din lume într-un clasament realizat de compania elvețiană IQAir, autoritățile din capitala Bosniei și Herțegovinei au fost nevoite să introducă măsuri de urgență.

Ceața densă și smogul au coborât peste orașul de aproximativ 350.000 de locuitori, transformând valea în care se află Sarajevo într-un adevărat bazin de poluare. Guvernul local a emis avertizări oficiale privind calitatea aerului și a impus restricții severe de circulație, interzicând accesul camioanelor și al autovehiculelor mai grele de 3,5 tone care nu respectă standardele Uniunii Europene. Totodată, au fost suspendate lucrările de construcții în aer liber și au fost interzise adunările publice.

Geografia orașului joacă un rol esențial în această criză. Sarajevo este așezat într-o vale îngustă, înconjurată de munți și dealuri — un cadru spectaculos pentru turiști, dar un coșmar în perioadele de iarnă. Fenomenul de inversiune termică, frecvent aici, împiedică dispersarea aerului rece și a poluanților, care rămân blocați aproape de sol. În combinație cu ceața, acest „capac” natural poate persista zile întregi.

Potrivit specialiștilor, principalele surse ale poluării sunt cele aproximativ 40.000 de gospodării care folosesc în continuare lemn și cărbune pentru încălzire, la care se adaugă traficul intens. Situația infrastructurii este critică: doar aproximativ 500 de locuințe au beneficiat până acum de conversia la gaz cu sprijin internațional, în timp ce în Sarajevo sunt înregistrate în jur de 180.000 de vehicule.

Problema depășește însă granițele orașului. Bosnia și Herțegovina se numără printre statele europene cu cele mai ridicate niveluri de poluare cu particule fine PM2.5. Datele Băncii Mondiale arată că arderea combustibililor solizi pentru încălzire contribuie cu aproximativ 50% la poluare, iar transporturile cu circa 20%.

Consecințele sunt grave. Organizația Mondială a Sănătății plasează Bosnia pe locul cinci la nivel mondial în ceea ce privește mortalitatea cauzată de poluarea aerului. Estimările Băncii Mondiale indică aproximativ 3.300 de decese premature anual și pierderi economice care depășesc 8% din PIB.

Pentru un oraș cunoscut drept „Ierusalimul Europei”, celebru pentru podurile sale, bazarul otoman Baščaršija și moștenirea austro-ungară, criza aerului devine o problemă de supraviețuire urbană. Sarajevo nu se mai confruntă doar cu amintirile asediului din anii ’90, ci cu o amenințare invizibilă, zilnică, care pune sub semnul întrebării viitorul unui oraș construit într-un peisaj splendid, dar fragil.