Dovezile arheologice contrazic o tradiție de secole și sugerează că adevăratul loc al primului miracol săvârșit de Iisus Hristos – transformarea apei în vin, la o nuntă în Cana Galileii, așa cum este relatat în Evanghelia după Ioan – nu ar fi satul Kafr Kanna, ci situl antic Khirbet Qana.
Situat la aproximativ 12 kilometri nord-vest de Nazaret, în regiunea Galileei (Israelul de astăzi), Khirbet Qana a intrat în atenția arheologilor încă din 1998, când profesorul Douglas Edwards a început săpăturile. Proiectul este coordonat în prezent de dr. Tom McCollough, fost profesor de religie și istorie la Centre College, până în 2017. Într-un interviu acordat publicației Pen News, McCollough a declarat că situl oferă „dovezi convingătoare” care susțin relatarea biblică.
Khirbet Qana a fost un sat evreiesc locuit între anii 323 î.Hr. și 324 d.Hr. Cercetările arheologice au scos la iveală o rețea de spații subterane de cult, folosite de primii creștini. Aceste peșteri, datând din perioada bizantină până în epoca cruciadelor (secolele V–XII), conțin cruci sculptate în pereți, inscripții în greacă care îl menționează pe „Kyrios Iesou” (Domnul Iisus), precum și urme de activități de venerare – indicii clare ale unui loc de pelerinaj creștin timpuriu.
Una dintre camerele acestui complex conține un altar improvizat din capacul întors al unui sarcofag. Deasupra altarului se află o poliță cu un vas mare de piatră și spațiu pentru încă cinci – o imagine care corespunde descrierii evanghelice a celor șase vase de piatră folosite pentru purificare rituală, fiecare cu o capacitate între 75 și 115 litri. Conform Evangheliei după Ioan, Iisus le-a poruncit slujitorilor să umple vasele cu apă, pe care apoi a transformat-o în vin.
„Textele de pelerinaj din acea perioadă, care descriu ce vedeau și făceau vizitatorii în Cana Galileii, corespund foarte bine cu ceea ce am descoperit în complexul nostru de venerare”, a explicat McCollough. „Nu există niciun alt sat care să ofere un ansamblu de dovezi atât de convingător în favoarea Khirbet Qana.”
Pe lângă elementele creștine, situl mai conține și artefacte care atestă prezența unei comunități evreiești în timpul vieții lui Iisus, inclusiv un Beit Midrash (casă de studiu evreiască) din epoca romană și monede din perioada revoltei macabeilor.
Prin contrast, Kafr Kanna – aflat la doar 5 kilometri nord-est de Nazaret și considerat tradițional drept Cana biblică – nu a furnizat până în prezent dovezi arheologice clare ale unei așezări evreiești din epoca romană. Asocierea sa cu miracolul a fost influențată de existența Bisericii Nunții și de accesibilitatea sa pentru pelerini de-a lungul secolelor.
Noile descoperiri nu doar că oferă date suplimentare despre viața lui Iisus și despre comunitățile creștine timpurii, ci pun sub semnul întrebării și multe dintre presupunerile tradiționale privind localizarea geografică a episoadelor biblice. McCollough a concluzionat că „aceste descoperiri justifică cel puțin o reconsiderare a valorii istorice a referințelor la Cana și Iisus din Evanghelia după Ioan”.
