În ultima vreme miliardarul american Elon Musk s-a implicat tot mai mult în politica SUA, nu doar conducând un departament de optimizare si eficientizare a costurilor (DOGE) care a provocat numeroase scandaluri – concedierea personalului critic care se îngrijea de mentenanța rachetelor nucleare sau a agenților federali -, dar a făcut tot felul de afirmații și declarații de-a dreptul șocante despre valorile democrației susținând în repetate rânduri în Europa și în România în special, candidați și partide extremiste. Dar de ce ar face acest lucru un om care și-a construit faima și averea în capitalism?
Elon Musk este unul dintre cei mai influenți antreprenori ai epocii moderne, cunoscut pentru contribuțiile sale la industria aerospațială, auto și tehnologică. Elon Musk este un miliardar, ca și cel pe care îl condamnă în posturile sale de pe fostul Twitter (actualmente X), George Soroș. Există o deosebire destul de mare între cei doi, nu doar în ceea ce privește vârsta, ci și în ceea ce înseamnă predictibilitatea – dacă Soroș a investit în mod direct și concret într-un soft power care urmărea copierea modelului occidental în țările Europei Centrale și de Est, ex-comuniste, în special în Ungaria natală, în privința lui Elon Musk totul pare să fie un joc, dar să nu anticipăm.
De-a lungul carierei sale, Musk a reușit să transforme industrii întregi prin inovație și ambiție, însă, în ultimii ani, a devenit tot mai activ și în domeniul politic, influențând dezbateri globale prin opiniile sale puternice.
Să o luăm cu începutul – de la visător la mogul tehnologic
De la maşini electrice, baterii solare sau rachete spaţiale, Elon Musk pare a fi un Tony Stark al vieţii reale, scrie Business Insider. Ca director general al Tesla, SpaceX, The Boring Company şi co-fondator OpenAI şi Neuralink, Musk pare să fie mereu în prim plan când vine vorba de lansarea tehnologiilor cât mai futuriste.
Însă drumul său spre titlul de cel mai bogat om al lumii nu a fost deloc unul lin. De la probleme la şcoală, la un pas de a falimenta, nenumărate procese şi probleme guvernamentale, viaţa lui Elon Musk a fost plină de suişuri şi coborâşuri.
Născut pe 28 iunie 1971, în Pretoria, Africa de Sud, Elon Musk a fost pasionat de tehnologie încă din copilărie. Părinţii săi divorţează, iar cei doi fraţi, Elon şi Kimbal, aleg să locuiască alături de tatăl lor. “N-a fost deloc o idee bună”, a declarat Musk pentru Rolling Stone, relaţia sa cu tatăl său fiind una extrem de dificilă.
În 1983, un Elon Musk de 12 ani vinde unei reviste tehnologice un joc video simplu, intitulat “Blastar”, pentru suma de 500 de dolari. Anii săi de şcoală, însă, nu au fost deloc plăcuţi aceste fiind adesea bătut sau agresat verbal de copiii de la şcoală.
După absolvirea liceului, Musk împreună cu mama, fratele şi sora sa se mută în Canada unde acesta îşi va începe studiile superioare la Queen’s University din Kingston Ontario. După doi ani de studii a emigrat în SUA (da, Elon Musk este un emigrant în SUA!) se mută la Universitatea din Pennsylvania unde obţine licenţa în fizică şi economie.
După facultate, acesta pleacă în California pentru a urma un doctorat la facultatea Stanford, însă renunţă după câteva săptămâni pentru a se focusa, alături de fratele său Kimbal, de lansarea primei lor companii, Zip2. Cu ajutorul unor investiţii venite de pe Silicon Valley, compania ce oferea informaţii despre transport şi trafic pentru ziare precum New York Times şi Chicago Tribune, ajunge să fie cumpărată pentru suma de 341 de milioane de dolari, Musk obţinând astfel 22 de milioane de dolari. Acesta obişnuia, adesea, să doarmă la birou şi să se spele la o cazare oferită tinerilor din apropiere.
Musk urmează să-şi lanseze următoarea companie, mai exact site-ul de banking online intitulat X.com cu 10 milioane din cele 22 obţinute din Zip2. După un an, compania sa se uneşte cu Confinity, compania lui Peter Thiel, astfel formând PayPal. Sud africanul este numit director general, însă o neînţelegere în companie duce la concedierea sa şi înlocuirea cu Peter Thiel în anul 2000. Însă, compania lansată de el şi Thiel ajunge să fie cumpărată de eBay în anul 2002 pentru suma de 1,5 miliarde de dolari, iar Musk, în calitate de finanţator principal, câştigă 165 de milioane de dolari. Cu 100 de milioane din vânzarea PayPal, inginerul pune bazele companiei Space Exploration Technologies sau SpaceX. Ţinta acestuia este de a face călătoritul în spaţiu mai ieftin de 10 ori, totodată cu visul său suprem de a face posibilă colonizarea planetei Marte.
Din acest moment cumva devine mult mai cunoscut și mai vizibil a cofondat mai multe companii care au revoluționat lumea:
- SpaceX – de care aminteam mai sus, care este lider în industria aerospațială, cu scopul de a coloniza Marte.
- Tesla – compania care a popularizat vehiculele electrice și a accelerat tranziția către energie sustenabilă. Inițial o investiţie de 6,5 mil. dolari, companie fondată original în 2003 de Martin Eberhard şi Marc Tarpenning, ce va produce exclusiv maşini electrice. Sud africanul îşi asumă un rol activ în companie şi ajută la crearea şi lansarea primei maşini în anul 2006. La lansarea Roadster-ului, Musk este totodată finanţator, dar şi director general al companiei.
- Neuralink – proiect care dezvoltă interfețe creier-computer.
- Hyperloop și The Boring Company – specializată în tuneluri și infrastructură urbană. Hyperloop are la bază ideea unui tren de super mare viteză ce se va deplasa într-un tub ce ar trebui să transporte pasagerii între Los Angeles şi San Francisco în aproximativ 30 de minute. The Boring Company are misiunea de a construi tunele subterane între marile oraşe ale Americii pentru a crea zone de trafic rapid necongestionat.
- X (fostul Twitter) – achiziționat în 2022 pentru a-l transforma într-o platformă digitală multifuncțională.
Cum l-a pândit falimentul de mai multe ori chiar și cu companii de milioane de dolari
Chiar şi cu aceste companii de milioane, Musk este la un pas de a falimenta în 2008. Acesta a descris anul 2008 ca fiind cel mai urât an al vieţii sale. Tesla se afla constant în pierdere, iar SpaceX se chiunuia să-şi lanseze prima rachetă, Falcon 1. Până în 2009, Musk ajunge să trăiască exclusiv din credite şi împrumuturi.
Însă, în apropierea Crăciunului anului 2008, Musk primeşte primele veşti bune, SpaceX reuşind o înţelegere cu NASA de a trimite resurse în spaţiu în valoare de 1,5 miliarde de dolari, iar Tesla găseşte în sfârşit investitori din exterior. În iunie 2010, Tesla are o listare de succes pe Wall Street, strângând 226 de milioane de dolari, aceasta fiind a doua companie producătoare de maşini ce face acest lucru, după lansarea celor de la Ford din 1956. Pentru a-şi reorganiza finanţele, Musk vinde acţiuni în valoare de 15 milioane de dolari la lansare.
Până la sfârşitul anului 2015, SpaceX efectuează peste 24 de transporturi de suplimente către Staţia Spaţială Internaţională, spărgând nenumărate recorduri pe parcurs. În februarie 2018, cea mai puternică rachetă construită de SpaceX, Falcon Heavy, are o lansare de succes vizionată de milioane.
Datorită acestor proiecte, Musk a devenit unul dintre cei mai bogați oameni din lume, dar și o figură controversată, nu doar pentru deciziile sale de afaceri, ci și pentru implicarea în politică.
Până la implicarea în politică, surprinzător pentru mulți, de partea lui Donald Trump, trebuie spus că în 2018 Musk este găsit vinovat pentru fals în declaraţii şi este nevoit să plătească amenzi în valoare de 20 de milioane de dolari. Acesta trebuie, de asemenea, să renunţe la poziţia de patron al companiei, iar Tesla trebuie să creeze un comitet ce va avea în vizor ce comunică sud africanul în public.
Anul 2020 s-a dovedit unul dintre cele mai de succes pentru cele două companii ale sale. SpaceX completează o înţelegere cu NASA ce trimite în luna noiembrie pentru prima oară astronauţi în spaţiu la bordul rachetelor companiei. Tesla a intrat în luna decembrie în rândul celor 500 de companii trecute în indexul S&P 500, lucru ce a crescut valoarea acţiunilor considerabil, făcându-l pe Musk cel mai bogat om de pe planetă începând cu 2021.
Implicarea în politică: de la libertarianism la controverse
În ultimii ani, Musk a devenit o figură centrală în dezbaterea politică globală. Deși inițial s-a declarat apolitic sau centrist, pozițiile sale recente au fost asociate mai ales cu dreapta conservatoare și cu un discurs critic la adresa progresismului. La începutul războiului din Ucraina, Elon Musk sărea în ajutorul statului atacat cu rețeaua de sateliți Starlink. De altfel aceasta a schimbat fundamental modul în care conflictul se derula – de la un război clasic (similar cu toate conflictele derulate din 1940 până în 2020, la unul al rachetelor teleghidate și al dronelor).
- Twitter/X și libertatea de exprimare – După achiziția Twitter în 2022, Musk a susținut că dorește să transforme platforma într-un spațiu al libertății de exprimare, însă criticii l-au acuzat că a permis dezinformarea și creșterea discursului de ură.
- Critici la adresa Partidului Democrat – În 2022, Musk a declarat că nu mai sprijină democrații, acuzându-i de o tendință excesivă spre „wokeism” și corectitudine politică.
- Relația cu Donald Trump și extrema dreaptă – Deși inițial a avut rețineri față de Trump, Musk a criticat încercările de a-l interzice pe fostul președinte de pe rețelele sociale și a permis revenirea acestuia pe Twitter/X.
- Opoziția față de reglementările privind schimbările climatice – Deși Tesla promovează energia verde, Musk s-a opus unor măsuri guvernamentale stricte, susținând că piața liberă ar trebui să determine tranziția energetică.
- Poziția față de conflictele globale – A fost criticat pentru declarațiile sale despre războiul din Ucraina și utilizarea Starlink în zone de conflict, precum și pentru poziții controversate față de China și Israel.
Un lider polarizant cu o influență globală și un drog pe măsură
Elon Musk rămâne una dintre cele mai influente personalități ale secolului XXI, un inovator care a schimbat industrii întregi, dar și o figură politică tot mai activă. Cu o prezență puternică pe Twitter/X, unde își exprimă frecvent opiniile, Musk continuă să fie un actor-cheie nu doar în tehnologie, ci și în politica globală, atrăgând atât admirație, cât și critici intense.
Începând cu 2023 Musk a recunoscut că folosește ketamină în mod regulat, astfel că în ultimii doi ani au persistat speculațiile publice cu privire la cât de multă ia, dacă este sub efectul ei în unele apariții publice sau despre cum i-ar putea afecta comportamentul, după cum scria un important ziar de peste ocean The Atlantic.
Musk i-a spus în emisiunea lui Don Lemon de la CNN că are o rețetă de ketamină și că folosește medicamentul cam o dată la două săptămâni pentru a-l ajuta să suporte simptomele depresiei. Când Lemon l-a întrebat dacă a abuzat vreodată de ketamină, Musk a răspuns: „Nu cred. Dacă folosești prea multă ketamină, nu poți cu adevărat să-ți faci treaba.” În același an Ronan Farrow a scris în New Yorker că „asociații” lui Musk erau îngrijorați că medicamentul, „laolaltă cu izolarea și cu relația sa din ce în ce mai conflictuală cu presa, ar putea contribui la tendința lui de a face declarații și a lua decizii haotice și impulsive”.
Ketamina este considerată un medicament disociativ, deoarece în timpul efectului, care durează aproximativ o oră, oamenii se pot simți detașați de corpul lor, de emoțiile lor sau de trecerea timpului.
Utilizarea intensivă pentru recreere – de mai multe ori pe săptămână, de pildă – a fost pusă în legătură cu efecte cognitive care durează mai mult decât efectul ketaminei, inclusiv tulburări de memorie, gândire irațională, delirantă, credințe superstițioase și un sentiment de importanță a propriei persoane.
Cu noua putere politică a lui Musk, sănătatea sa cognitivă și psihologică reprezintă o preocupare nu numai pentru acționarii companiilor sale, ci și pentru toți americanii. Mesajele sale postate noaptea târziu pe X, e-mailurile în masă către angajații federali și gesturile pe care le face (plimbarea cu drujba în mâna la Conferința de acțiune politică conservatoare – CPAC 2025 de anul acesta din februarie și non-sensurile pe care le rostește la televizor au ridicat și mai multe semne de întrebare despre consumul lui de medicamente.
Trebuie spus că acest medicament se folosește pentru afecțiuni de sănătate mintală, inclusiv anxietatea și sindromul de stres post-traumatic (PTSD). A fost aprobată pentru prima dată ca anestezic în 1970, deoarece îi putea face pe oameni să-și piardă conștiența fără a le afecta calitatea respirației.
În anii ’90, s-a consacrat ca drog de stradă cunoscut sub numele de Special K, fiind căutată pentru stările euforice pe care le producea. Apoi, în anii 2000, cercetătorii au descoperit că dozele de ketamină care nu îi adorm pe utilizatori ar putea reduce rapid simptomele depresiei, deoarece, se credea, medicamentul modifica circuitele fizice ale creierului. Din păcate în SUA abuzul de analgezice nu este o noutate, mai ales în contextul în care aceste medicamente produc sume consistente pentru marile companii farmaceutice. Un raport de piață a estimat că industria ketaminei s-a ridicat la aproape 3,5 miliarde de dolari în 2023.
Cum deformează ketamina realitatea
Potrivit unui studiu din 2010, cei care foloseau ketamină, în medie, aproximativ de trei ori pe lună, au avut rezultate mai proaste în privința gândirii haotice decât foștii consumatori de ketamină, persoanele care consumau alte droguri și persoanele care nu consumau deloc droguri. Cei care au avut în medie 20 de utilizări pe lună au obținut un rezultat și mai slab.
Oamenii credeau că ei sunt singurii destinatari ai mesajelor secrete sau că societatea și oamenii din jurul lor erau de acord cu ei.
Profilul psihologic al unui consumator frecvent de ketamină era acesta: o persoană care avea deficiențe „profunde” ale memoriei pe termen scurt și lung și era „distinct disociat în viața de zi cu zi”. În majoritatea cazurilor, oprirea administrării ketaminei reduce dramatic aceste efecte secundare, au concluzionat cercetătorii.
Oare totul e un … joc pentru Elon Musk?
Cât de mult îl influențează ketamina sau Ambien, medicamentul luat de miliardar pentru insomnie, rămâne de văzut în viitor, însă se țtie că are o pasiune – aproape adicție pentru jocurile de strategie. Elon Musk a recunoscut că pasiunea sa pentru jocurile de strategie aproape i-a distrus căsnicia. Într-un interviu, Musk a povestit că a petrecut prea multe nopți jucând Civilization și Warcraft, ceea ce i-a afectat relațiile personale.
Deși nu a dat detalii despre care dintre căsniciile sale a fost afectată de această obsesie, este cunoscut faptul că Musk a fost căsătorit de două ori cu Talulah Riley și o dată cu Justine Musk.
Într-un episod povestit de Justine Musk, ea a menționat că, în loc să petreacă timp cu familia, Elon prefera să se relaxeze prin maratoane de jocuri video, în special Civilization și Starcraft. Această obsesie ar fi fost un punct de tensiune în relația lor, alături de programul său extrem de încărcat și natura sa perfecționistă. Deși nu pare să fi fost o dependență gravă, Musk însuși a recunoscut că jocurile l-au „acaparat” uneori mai mult decât ar fi trebuit.
Printre preferatele sale se numără:
- Civilization – o serie de jocuri în care jucătorii construiesc și conduc o civilizație de-a lungul istoriei umane.
- Warcraft & Starcraft – jocuri de strategie în timp real (RTS), care implică luarea rapidă a deciziilor și gestionarea resurselor. Musk a spus că Starcraft este unul dintre jocurile sale preferate și că îl consideră „un model bun pentru gestionarea unei companii.”
- Polytopia – un joc de strategie pentru mobil, pe care Musk l-a recomandat pe Twitter/X.
Declarațiile făcute de miliardar aflat în managementul Casei Albe să facă oare parte dintr-un joc de strategie construit în mintea lui Elon Musk? Oare susținerea partidelor extremiste în Europa și atacarea aliaților tradiționali, desființând ani de diplomație și relații cu Europa, Canada sau alte state de pe glob, precum și proiecte de dezvoltare (a se vedea transgendic mice sau cele de prevenire și eradicare a unor maladii precum Ebola) să fie doar o viziune în care se va putea ca America să devină Great Again?
E adevărat că președintele Trump vorbea de niște cărți „de joc” (de negociere) la întâlnirea cu președintele ucrainean? Dar oare administrația de la Casa Alba le are sau dorește să și le creeze? Nu e mai ușor de renunțat la un stat precum România, devenită dictatură? Un stat pe care să îl poți oferi drept monedă de schimb Rusiei pentru a încheia un conflict care nu mai este de interes pentru SUA? Oare acestea sunt cărțile lui Trump și jocurile lui Elon Musk – să ofere Rusiei NATO din 1997 sau cel din 1999, când țările Europei de est nu făceau parte din Alianță?
Există analiști care zic că ajutarea necondiționată a Israelului face parte din aceeasi strategie in care America nu mai are nevoie de protectie împotriva Iranului. Investițiile si sharing-ul militar cu partenerii israelieni face redundandă o apărare cu rachete de la Deveselu sau de la Kogălniceanu, Turda, Cincu etc. Astfel americanii nu își pierd protectia militară și în acest joc de strategie oferă Rusiei ce isi doreste de la Petru cel Mare încoace – controlul asupra gurilor Dunării. Este o probabilitate mai mare sau mai mică, dar din păcate nu avem de unde sa știm.
Fie că este considerat un geniu vizionar sau un magnat excentric, impactul său asupra lumii moderne este incontestabil. Rămâne de văzut cum influența sa politică va evolua în anii următori și ce rol va juca în viitorul tehnologic și geopolitic al plan
