În Bucureştiul vremurilor trecute, hotelul Athénée Palace era de departe cel mai luxos din oraş. Prinţi, regi sau cronicari consacraţi se cazau în bijuteria din inima Capitalei, iar printre aceştia se găseau şi numeroşi spioni.
Athénée Palace, o bijuterie în Bucureştiul de odinioară, a fost locul în care s-au scris unele dintre cele mai intererante poveşti cu spioni din oraş. Era cel mai luxos hotel din Capitală în perioada interbelică. Următorul hotel de lux avea preţurile cam la jumătate, ca să înţelegeţi difernţa.
Astfel, hotelul era principala atracţie a capetelor încoronate, dar şi a cronicarilor cunoscuţi din acea vreme. Oameni importanţi se cazau în celebrul hotel, iar printre aceştia se aflau şi numeroşi spioni. Se spune că 1940, cronicarii scriau că hotelul era plin de spioni care seară de seară supravegheau fiecare mişcare din Palatul Regal, spionându-l pe regale Carol al II-lea. De altfel acest lucru era cunoscut încă din 1914 când, România a stabilit neutralitatea acest lucru a fost aflat aproape instantaneu de către cancelariile țărilor europene. De asemenea după moartea Regelui Carol I cand România a stabilit ca va intra in razboi impotriva Germaniei si Austro-Ungariei (aliatii traditionali ai Romaniei dupa 1878), tratativele s-au dus pe ascuns in casa lui Vintila Brătianu din strada Aurel Vlaicu – lotizarea Ioanid, tocmai pentru a se putea păstra secretul si elementul surpriza pentru militarii romani.
„La Ionică“, frizeria capetelor încoronate
Revenind, Lh parterul hotelului se afla celebra frizerie „La Ionică“. Aici, era locul în care capetele încoronate erau aranjate, dar şi locul în care spionii aflau fel de fel de informaţii. Unele adevărate, altele doar zvonuri aruncate la întâmplare. De asemenea, se mai spunea şi că sobele din hotel erau făcute în aşa fel încât se putea asculta cu uşurinţă ce discutau cei cazaţi la alte etaje, un alt motiv care îi aducea pe spionii din Europa la hotelul bucureştean.
