Fiul lui Sovac, preotul Legii Vechi, Sf. Prooroc Ilie era originar din Țara Galaadului, din cetatea Tesve, trăind cu 800 de ani înainte de întruparea Mântuitorului, în timpul lui Ahab, regele evreilor.
Sf. Prooroc Ilie și-a început misiunea profetică pe vremea acestui rege, care își luase soție o prințesă feniciană, ce se închina zeului Baal. Ea l-a îndemnat pe rege să părăsească vechea credință a iudeilor, în Dumnezeul adevărat și să se închine zeului fenician, obligând însă și poporul să-l urmeze, întorcându-se la păgânitate, scrie Muzeul Etnografic „Anton Badea” Reghin, pe pagina de Facebook a instituției.
Văzând fărădelegile regelui, Ilie proorocul veni la curtea regelui, mustrându-l pentru rătăcirea lui și prevestind trei ani și jumătate de foamete pentru poporul evreu; ploile încetară să mai cadă, pământul Iordanului se uscă. Cu jertfa adusă pe muntele Carmel, Proorocul Ilie a dovedit că străvechea credință pe care el o apăra era cea adevărată.
Poporul, văzând minunata dovadă, a strigat: „Dummnezeul lui Ilie este Dumnezeul adevărat” și, prinzând pe slujitorii cei mincinoși ai lui Baal, i-a ucis. Foametea a încetat printr-o ploaie binecuvântată, la rugăciunea Proorocului. După moarte, Sf. Prooroc Ilie, a fost ridicat la ceruri într-un car de foc.
Tradiția ne spune că Sf. Prooroc Ilie va veni iar pe pământ, la sfârșitul veacurilor, ca Înaintemergător, la cea de-a doua venire a lui Hristos. La Sântilie, miezul verii pastorale, se organizau, pe munți, vestitele Nedei.
Sântilie este o divinitate solară care produce tunetele, fulgerele și trăznetele, în timpul furtunilor, leagă și dezleagă ploile, hotărăște unde și când să dea grindina. Dacă plouă și tună de Sf. Ilie, merele și alunele vor fi viermănoase.
De Sf. Ilie, femeile dau de pomană mere, pentru că se serbează Moșii de Sântilie, acest sfânt fiind unul dintre cei mai frecvenți patroni ai casei la români. Pentru apicultori este o zi importantă, încep să reteze stupii, să ia miere. Această sărbătoare are loc în preajma secerișului, de care se leagă obiceiul cununii.
Sursa:
Maria Borzan, Roxana Maria Man, Calendarul creștin ortodox în iconografie, Târgu Mureș, 2008
