La marginea oraşului Sulina îşi dorm somnul în nisipul Deltei laolaltă ortodocşi, musulmani, ruşi lipoveni. Tot aici se află şi singurul mormânt al unui pirat.

În 1854, Sulina a fost bombardată şi a dispărut total ca aşezare. Englezii, care se confruntau în vremea aceea cu “criza cartofului” şi erau în căutare de cereale, doreau să pună stăpânire pe gurile de vărsare a Dunării în Marea Neagră, controlate de Imperiul Rus.

După acest eveniment, începe dezvoltarea oraşului. După Războiul Crimeei, în 1856, s-a înfiinţat, la Sulina, Comisia Europeană a Dunării.

Dezvoltarea Sulinei a atras laolaltă ingineri, care s-au ocupat de construirea canalelor pe Dunăre, a şantierelor navale, negustori de diferite etnii, dar şi piraţi. Astăzi, cimitirul maritim din Sulina adăposteşte singurul mormânt din Europa pe care se găseşte celebrul semn al piraţilor: craniul cu două oase încrucişate.

Ghiorghios Kontoguris, născut în Kefalonia, a murit la 25 martie 1871, chiar de Ziua Internaţională a Greciei. Pe piatra sa funerară este inscripţionat pentru eternitate simbolul piraţilor: craniul cu două oase încrucişate. 

Ghiorghios a fost înmormântat de fratele său și era un pirat “de uscat”. Kontoguris nu ataca pe apă, ci atrăgea ambarcaţiunile spre ţărm. Se folosea de o vacă sau un bou, îi punea o scândură între coarne, de care agăţa două felinare.

Plimba animalul pe malul mării, dând impresia că este vorba despre o corabie la mal, care se leagănă în valuri, astfel corăbiile eşuau în malul de nisip.

O legendă spune că grecul şi-a îngropat comoara strânsă din piraterie undeva pe malul mării şi că există indicii privind locaţia sa chiar pe lespedea funerară.

Tot ce trebuie să faci, pentru a găsi şi citi corect „harta comorii”, este să uzi piatra de mormânt la primele ore ale dimineţii şi astfel vei putea descifra, cu ajutorul unor litere şi semne ce vor ieşi în evidenţă, secretul comorii, conform Monografiei oraşului Sulina, citată de deputatul constănţean Bogdan Bola. Cele mai multe acţiuni de piraterie s-au înregistrat în portul Sulina în perioada războiului Crimeii 1853-1856. Presa vremii (Illustrated London News şi La Presse) relatează două cazuri de piraterie: primul caz, la data de 16 aprilie 1854, când piraţi greci de provenienţă ioniană şi albaneză au atacat o corabie olandeză, omorând tot echipajul, pentru a pleca cu ea spre Tulcea. 

 Al doilea caz de piraterie s-a petrecut pe data de 14 martie 1855 cand bricul ”BRAGA” din Lubeck a eşuat la gura Sulina, echipajul fiind atacat de piraţi, luându-le proviziile şi marfa. Echipajul de pe bric (corabie cu doua catarge) a reuşit să se refugieze în curtea farului care avea ziduri zidite din cărămidă sub forma unui mic fort. Rezistând două zile, a fost salvat în cele din urmă de echipajul de pe bricul „Ocean” din Bremen. Din aceste motive, pentru a elimina pirateria, Austria a trimis o navă militară în anul 1855 care să staţioneze la Sulina tot timpul anului.