Festivalul Enescu străluceşte, casa lui se prăbuşeşte – VIDEO

Festivalul Enescu străluceşte, casa lui se prăbuşeşte – VIDEO

Ne aflăm în preajma unuia dintre cele mai mari festivaluri de muzică clasică organizate în România: Festivalul George Enescu. Este prilej de bucurie pentru melomani, dar și de tristețe pentru cei care vor vă vină și să vadă locul unde a compus marele muzician român. Casa de la Mihăileni, după ani de lupte și zbateri a intrat în reconsolidare, la Sinaia lucrurile arată bine, dar prea puțini cunosc acest lucru, iar la București, maiestosul palat Cantacuzino de pe Victoriei este adesea în centrul atenției pentru alte lucruri decât cele legate de activitatea sa:  Muzeul George Enescu este prea mic și prea înghesuit de Uniunea Muzicologilor, care își permite să închirieze spațiile anexe după bunul plac. În plus casa servitorilor, adevărata locuință a maestrului arată deplorabil și are nevoie de lucrări. Colegii de la adevarul.ro au făcut un material despre acesta casa, articol care merită citit și pe care vi-l redăm mai jos.

enescu1

Casa de la Mihaileni înainte de începerea lucrărilor (foto: Raluca Știrbăț)

În timp ce pregătirile pentru noua ediţie a Festivalului „George Enescu“ din această toamnă sunt pe ultima sută de metri, casa memorială a marelui compozitor de pe Calea Victoriei zace în paragină. Guvernul a alocat fonduri pentru evenimentul din august-septembrie, dar ani de zile nu a găsit o soluţie pentru a onora memoria muzicianului şi pentru a-i repara Muzeul şi Casa Memorială.

main_gallery_544f57787e0d8

Casa de la Sinaia

Cunoscut drept „Casa cu lei”, Muzeul „George Enescu“ din Bucureşti, în care a locuit marele compozitor român între 1945 şi 1946, îşi pierde cu fiecare zi frumuseţea. Pereţii scorojiţi sau plini de pete de igrasie nu amintesc de „patina timpului“, ci mai degrabă felul în care unul dintre cei mai cunoscuţi muzicieni ai lumii a fost uitat chiar de către ai lui. Bijuteria arhitectonică de pe Calea Victoriei a fost construită între anii 1901-1903 de către Gheorghe Grigore Cantacuzino, denumit ,,Nababul” (fost primar al Capitalei, prim ministru, şef al Partidului Conservator), iar ansamblul arhitectonic s-a realizat după proiectele cunoscutului arhitect Ioan D. Berindei.
george_enescu_bucharest_accommodation_3_cazare_bucuresti
Casa cu lei sau Palatul Cantacuzino de pe Calea Victoriei
După moartea Nababului, în 1913, palatul a trecut în posesia fiului său Mihail G. Cantacuzino şi a soţiei acestuia, Maria. Aceasta, după decesul prematur al soţului, s-a recăsătorit cu George Enescu, în 1937. Cuplul Enescu a locuit, între 1945-1946, în casa din spatele palatului, destinată iniţial administraţiei clădirii.
În prezent, aici se află Casa Memorială „George Enescu“, având patru încăperi vizitabile: camera compozitorului, camera Mărucăi, sala de audiţii şi baia pe care cei doi o foloseau. Toate au un hol comun. Clădirea este însă într-o stare avansată de degradare, cu tavane crăpate, pereţi scorojiţi, igrasie şi ferestre cu lemn putrezit. De asemenea, treptele de acces din dreapta casei au fost blocate, întrucât balustradele de piatră stau să cadă. Acestea au fost susţinute în ultimii ani de schele din lemn, menite să le întârzie căderea. Prin crăpăturile balustradei au crescut în voie bălării, iar bucăţi de tencuială au căzut în grădina plină de buruieni. Dar nu doar clădirea ar avea nevoie de restaurare, ci şi exponatele. În muzeu se găsesc diverse obiecte care au aparţinut compozitorului, costume, decoraţii, partituri şi chiar şi o mască mortuară, precum şi un mulaj al mâinilor muzicianului român, realizat imediat după moartea acestuia.
Problema „estetică” este veche şi cunoscută, cele două clădiri din Calea Victoriei nu sunt de azi, de ieri, în paragină. Doar că până de curând nu au fost găsite soluţii în acest sens. Conform conducerii muzeului, se pare că abia anul viitor lucrurile se vor mişca în acest sens, cu fonduri de la Banca Europeană.
Opt milioane de euro pentru restaurare
„Situaţia nu este deloc roz, dar avem speranţe că se va rezolva cât de curând. Ministerul Culturii ne-a asigurat că bani sunt, de la Banca Europeană. Momentan se face reactualizarea proiectului început în 2005, iar cel mai târziu în 2016 ar trebui să înceapă lucrările de reconsolidare şi restaurare. Urmează să facem şi licitaţiile pentru firma de construcţii care se va ocupa de acest lucru”, a declarat, pentru „Adevărul“, directoarea Muzeului George Enescu, Cristina Andrei.
Aceasta a mai precizat că bugetul aproximativ al reabilitării se ridică la opt milioane de euro şi că termenul de execuţie ar fi de un an şi jumătate.
„Dacă s-ar începe lucrul la începutul anului viitor, am putea să inaugurăm palatul şi casa memorială din spatele acestuia la următoarea ediţie a Festivalului George Enescu, din 2017. Dar cum lucrurile se desfăşoară cum bine ştim cu toţii…, sper să apuc să văd totul în ordine”, a mai declarat Cristina Andrei.
„Este păcat că nu a fost deloc restaurată”
Muzeul „George Enescu“ de pe Calea Victoriei nu duce lipsă de vizitatori. Doi turişti francezi care au trecut pragul acestuia au acceptat un scurt dialog cu reporterul „Adevărul“: „A fost interesant să vedem casa lui George Enescu, să-i descoperim interioarele şi intimitatea. Este efectiv păcat că nu a fost deloc restaurată. Are mare nevoie de restaurare“, spune Valerie Gaultier.
Dar Muzeul „George Enescu“ are nevoie şi de modernizare, nu doar de restaurare. Odată cu festivalul care poartă numele marelui compozitor român şi care se bucură de renume internaţional, la Bucureşti vor ajunge numeroşi muzicieni din străinătate, iar aceştia vor avea ocazia să viziteze casa memorială a lui Enescu, aflată la nici un kilometru distanţă de locul în care se va desfăşura evenimentul, chiar dacă cele două nu sunt legate decât prin numele muzicianului. Din păcate însă, biletele nu se pot procura decât cu bani cash, broşurile şi materialele promoţionale multilingve sunt aproape inexistente, iar personalul destul de redus ca număr.

 

Despre autor

Maria Ștefan este voluntar și autor în cadrul Turism Istoric, unde scrie despre destinații, patrimoniu și poveștile mai puțin cunoscute ale locurilor. Pasionată de călătorii și de istoria ascunsă din spatele fiecărui oraș sau monument, urmărește să transforme fiecare articol într-o invitație la descoperire. Prin textele sale, îmbină informația istorică cu farmecul călătoriei, punând în valoare locuri care merită redescoperite.

Lasa un raspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *

Redirecționează 3,5% din impozitul pe venit

De peste 10 ani apărăm istoria României. Cu fapte.

Fără zgomot. Fără senzațional.
Cu rezultate concrete.

Ce am făcut prin Asociația Turism Istoric:

  • 🏛️ Zeci de tururi ghidate gratuite în cartiere ignorate și zone mai puțin turistice
  • 🖼️ Expoziții vizitate de mii de oameni, inclusiv în cadrul Nopții Muzeelor
  • 📜 Documentarea forturilor Bucureștiului, a arhitecturii interbelice și a patrimoniului urban
  • 🌐 Platforme online cu peste 100.000 de cititori lunar
  • 🗺️ Cartografierea detaliilor uitate ale orașului: feronerie, plăcuțe vechi, străzi, clădiri

👉 Aceste proiecte pot continua cu ajutorul tău.

Redirecționează 3,5% din impozitul pe venit
Nu te costă nimic. Dar contează enorm.

Contact

Dacă aveți povești interesante despre locuri din România sau din lume și doriți să le publicați, puteți să ne scrieți pe adresa de email a redacției: turismistoric@gmail.com

DONEAZĂ

De peste 10 ani aducem istoria mai aproape de oameni

Documentăm patrimoniul urban, realizăm tururi ghidate gratuite, expoziții și proiecte educaționale.
Construim platforme editoriale și arhive digitale. Lucrăm cu orașul real, nu cu clișee turistice.

O mare parte din ceea ce facem este gratuit.
Dacă vrei ca aceste proiecte să continue, ne poți susține direct.

Susține Asociația Turism Istoric. Susține patrimoniul.