Aeroportul Internațional Henri Coandă este cel mai mare, cel mai modern și cel mai tranzitat aerodrom din România.  În total, 15.946.791 pasageri au trecut prin Aeroportul Otopeni în 2024. Totodată, 107.087 de pasageri au ajuns pe Aeroportul din Băneasa.

Istoria Aeroportului Otopeni începe să prindă contur în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Între 1940 și 1944, pe actualul teren al aerodromului a funcționat o bază militară pentru Germania lui Hitler. Între 1944 și 1965, infrastructura existentă, adică o pistă de 1.200 de metri și clădirile anexe, a fost utilizată de aviația militară română.

Până în 1965, numai Aeroportul Băneasa (actualmente Aurel Vlaicu) opera zboruri comerciale. Creșterea traficului aerian impune construirea unui nou aeroport. Procesul de transformare a bazei aeriene militare în Aeroportul Internațional București-Otopeni primește undă verde.

Lucrările au vizat, în principal, modernizarea pistei existente, astfel încât să permită aterizarea aeronavelor de mare capacitate. Pista modernizată ajunsese la o lungime de 3.500 de metri, fiind mai lungă decât cea a Aeroportului Orly din Paris. În programul de modernizări a fost inclus și un nou terminal de pasageri, atât pentru zboruri interne, cât și pentru zboruri externe.

Foaier pentru celebrități, la vizita lui Nixon

Un aspect important al modernizării aeroportului a fost crearea unui foaier pentru celebrități, în 1969, odată cu vizita președintelui SUA, Richard Nixon, în România. Astfel, pe 2 august a avut loc inaugurarea Salonului Oficial al Aeroportului.

În 1970, a fost construită aerogara pentru pasageri, cu o capacitate de prelucrare de 1,2 milioane de călători pe an.În anul 1986 a fost inaugurată a doua pistă, cu o lungime de 3.500 de metri, și a fost implementat un nou sistem de balizaj. Capacitatea de prelucrare ajunsese la 35 de aeronave pe oră.

Aeroportul începe derularea unui vast program de investiții, în anul 1991, respectiv „Dezvoltarea și Modernizarea Aeroportului Internațional București-Otopeni‟, împreună cu un joint-venture româno-italian (Italstrade, S.E.A. Milano, C.C.C.F).

În 1993, aerodromul devine membru cu drepturi depline al ACI (Airport Council International). Terminalul „Plecări Internaționale‟, cu o capacitate de prelucrare de 1.200 de pasageri pe oră de vârf, își deschide porțile în 1997.Sala de îmbarcare este prevăzuta cu cinci avio-punti pentru accesul pasagerilor direct la aeronava.

În anul 2000, este inaugurat fluxul de pasageri „Sosiri Internaționale‟, ca rezultat al unui proces de reamenajare și reorganizare a vechii aerogări. În anul urmărtor este dată în folosință parcarea publică aferentă terminalului Sosiri (trei niveluri cu 900 de locuri).  În 2003, se inaugureaza Terminalul Curse Interne, având o capacitate de 200 de pasageri pe oră de varf pentru fiecare dintre cele două fluxuri (Plecări și Sosiri).

La împlinirea a 35 de ani de activitate aeronautica civilă, în septembrie 2004, aeroportul primește numele ilustrului pionier al aviației românești și mondiale, Henri Coandă.

Inaugurarea noului Terminal Plecări al Aeroportului Internaţional Henri Coandă Bucureşti, a avut loc pe 6 noiembrie 2012. Acesta face parte din a III-a fază a programului „Dezvoltarea şi Modernizarea Aeroportului Internaţional Henri Coandă Bucureşti”.

În cadrul Programului strategic de dezvoltare, s-a elaborat planul pentru construirea Terminalului 2 de pasageri. Acesta ar urma să fie construit până în 2022 şi alcătuit din patru module, fiecare modul având o capacitate de 5 milioane de pasageri/an.

O altă extindere a aeroportului este planificată, care prevede construirea unui nou terminal. Acest „T2” urmează să fie conectat cu Autostrada A3 Bucureşti-Ploieşti.

Pe Aeroportul Internaţional Henri Coandă Bucureşti, operează în prezent 49 companii aeriene, care transportă pasageri către 110 destinaţii.