Retorica nucleară revine brutal în discursul oficial al Moscovei. Serghei Karaganov, ideolog influent al Kremlinului și consilier al administrației prezidențiale ruse, a lansat una dintre cele mai dure amenințări formulate public de un oficial rus de la începutul războiului din Ucraina: Europa ar putea deveni ținta unui atac nuclear în următorii unu-doi ani.
Într-un interviu acordat jurnalistului american Tucker Carlson, Karaganov a afirmat că Federația Rusă ar putea recurge la folosirea armelor nucleare pentru a „pedepsi” Europa, pe fondul sprijinului continuu acordat Ucrainei. În viziunea sa, două state ar reprezenta ținte prioritare: Germania și Regatul Unit. „Alegerea mea ar fi Marea Britanie și Germania”, a spus consilierul Kremlinului, adăugând că Berlinul ar trebui să fie primul vizat, deoarece ar fi „sursa celor mai rele povești europene”.
Declarațiile au fost făcute în contextul unei discuții despre un scenariu extrem: asasinarea președintelui rus Vladimir Putin de către Ucraina sau actori europeni. Într-o asemenea situație, susține Karaganov, Europa ar trebui „ștearsă de pe harta geopolitică și geostrategică”, fiind descrisă drept „o pacoste enervantă” pentru Rusia.
Consilierul a precizat că un eventual atac nuclear nu ar fi imediat, ci ar putea avea loc în decurs de unul sau doi ani, dacă războiul din Ucraina nu se încheie și dacă instabilitatea din regiune persistă. Potrivit acestuia, o asemenea escaladare ar fi precedată de lovituri convenționale, utilizarea armelor nucleare fiind prezentată ca un „ultim recurs”.
Karaganov nu este la prima ieșire de acest tip. În toamna anului 2024, el descria arsenalul nuclear al Rusiei drept un „dar de la Atotputernicul”, care trebuie folosit pentru „a salva” țara. De asemenea, anterior ceruse explicit un atac nuclear împotriva forțelor armate ucrainene. Paradoxal, presa germană a dezvăluit că ideologul pro-Kremlin și soția sa dețineau un apartament la Berlin, din care obțineau venituri din chirii, proprietate transferată ulterior pe numele soției, pe fondul riscului de sancțiuni.
În paralel cu escaladarea discursului de la Moscova, liderii europeni încep să vorbească deschis despre o amenințare directă. Președintele Franței, Emmanuel Macron, a avertizat că ultimele atacuri rusești asupra Ucrainei demonstrează că Europa se află „în raza de acțiune a rachetelor rusești”. Referindu-se la folosirea rachetei Oreșnik, capabilă să transporte focoase nucleare, Macron a subliniat necesitatea reînarmării rapide a Europei.
„Dacă vrem să fim credibili, noi, europenii, trebuie să ne dotăm cu arme noi, care să schimbe raportul de forțe pe termen scurt”, a declarat liderul de la Élysée, pledând pentru o cooperare mai strânsă cu Germania și Regatul Unit în dezvoltarea capacităților de lovire la mare distanță și în consolidarea descurajării nucleare.
Într-un climat internațional deja tensionat, revenirea amenințărilor explicite cu distrugerea nucleară a Europei readuce în prim-plan un vocabular geopolitic pe care mulți îl credeau îngropat odată cu Războiul Rece.
