Ziua de 20 august 1968 a fost consemnată cu litere mari în calendarul propagandei comuniste drept una dintre „marile victorii ale partidului și poporului”. În acea dimineață, la Colibași – localitate care avea să devină ulterior Mioveni – Nicolae Ceaușescu urca la volanul primei mașini fabricate în România. Era vorba despre Dacia 1100, primul autoturism produs pe teritoriul țării, iar exemplarul inaugural i-a fost oferit chiar secretarului general al PCR.

A doua zi, pe 21 august 1968, ziarul oficial al partidului, „Scînteia”, dedica nu mai puțin de trei pagini acestui eveniment istoric. Lansarea primei Dacii era prezentată drept o dovadă a forței industriei socialiste românești. Un detaliu esențial era însă trecut sub tăcere: în realitate, Dacia 1100 nu era altceva decât un Renault 8, ale cărui piese veneau din Franța și erau asamblate în România.

Inaugurarea „citadelei automobilului românesc”

La ceremonie au participat greii regimului: Nicolae Ceaușescu, Ion Gheorghe Maurer, Ilie Verdeț, Manea Mănescu, Constantin Drăgan și alți lideri comuniști, veniți să inaugureze ceea ce propaganda numea pompos „citadela primului autoturism românesc”.

Deși prima mașină ieșită pe poarta uzinei a fost Dacia 1100, licența cumpărată de statul român era, de fapt, pentru Dacia 1300, varianta românească a modelului Renault 12. Dacia 1100 a fost doar un produs intermediar, un „bonus” inclus în contractul de 10 ani semnat cu producătorul francez. Nu întâmplător, acest model s-a fabricat în număr redus și doar timp de trei ani. Începând chiar cu 20 august 1969, uzina trecea la producția celui mai celebru autoturism românesc: Dacia 1300.

Modelele Dacia din epoca de aur

De-a lungul anilor, Dacia 1300 a cunoscut mai multe variante:

  • Standard
  • Lux (1300L)
  • 1301, model rezervat exclusiv membrilor PCR
  • 1302, o autoutilitară în două locuri (apărută în jurul anului 1975)
  • Break, lansată în 1973

Pe lângă acestea, Uzinele Dacia au mai produs:

  • Dacia Estafette (copie a Renault Estafette)
  • Dacia Lăstun
  • Dacia 1310, în numeroase versiuni

Dacia Estafette – furgoneta „interzisă”

Poate cea mai puțin cunoscută și, totodată, cea mai interesantă poveste o are Dacia Estafette, prima furgonetă fabricată de uzina românească. Produsă între 1975 și 1978, în mai puțin de 1.000 de exemplare, aceasta era copia fidelă a Renault Estafette.

În Franța, modelul devenise extrem de popular în rândul generației hippy, simbol al libertății și nonconformismului. Tocmai acest lucru i-a pecetluit soarta în România. Conducerea PCR a decis retragerea rapidă de pe piață, considerând că mașina ar putea încuraja tinerii să adopte un stil de viață „decadent” și periculos pentru ideologia comunistă.

Ce povestește Pacepa despre nașterea Daciei

O perspectivă complet diferită asupra începuturilor industriei auto românești apare într-un articol publicat în 2009, în „Wall Street Journal”, semnat de Ion Mihai Pacepa, fost șef al spionajului românesc în perioada Ceaușescu.

Pacepa povestește că, la mijlocul anilor ’60, Ceaușescu a decis că România trebuie să aibă o industrie auto și l-a desemnat pe el să pună proiectul pe picioare:

„Nu știam nimic despre fabricarea automobilelor, dar niciunul dintre oamenii de încredere ai lui Ceaușescu nu știa. Totuși, tatăl meu fusese aproape toată viața șeful departamentului de servicii General Motors afiliat la București.”

Dictatorul i-ar fi cerut să cumpere o licență din Occident și apoi „să fure tot ce era nevoie pentru a construi o mașină”. Alegerea a căzut asupra Renault, deoarece compania era deținută de statul francez, fiind considerată mai „sigură” decât o firmă privată.

„Așa ne-am trezit cu o licență pentru învechitul Renault 12, a cărui producție urma să fie oprită în Franța. Era cea mai ieftină variantă”, explică Pacepa.

„Destul de bună pentru idioți”

Potrivit fostului spion, când Ceaușescu a ales modelul Renault 12, ar fi rostit celebra replică:

„Destul de bună pentru idioți.”

Mașina a fost botezată Dacia, pentru a evoca istoria de peste 2.000 de ani a României. Însă surprizele nu s-au oprit aici. La vederea primei Dacii 1300 fabricate în țară, Ceaușescu ar fi exclamat:

„Prea luxoasă pentru idioți!”

Consecința a fost imediată: au fost eliminate radioul, oglinda laterală din dreapta, încălzirea pentru scaunele din spate și alte dotări considerate inutile. După ce birocrații regimului au mai tăiat și „alte luxuri”, Ceaușescu și-ar fi exprimat, în final, satisfacția:

„Perfectă pentru idioți!”

Așa a luat naștere automobilul care avea să marcheze timp de decenii viața românilor: Dacia, simbol al epocii comuniste, al compromisului și al supraviețuirii pe patru roți.