De peste un secol, Cairo Geniza – uriașa colecție descoperită în sinagoga Ben Ezra din vechiul cartier cairotan – reprezintă una dintre cele mai bogate ferestre către viața cotidiană, intelectuală și religioasă a evreilor medievali. Cele aproximativ 400.000 de fragmente, conservate printr-un miracol al climatului arid, au fost studiate fără încetare, dar doar o mică parte a fost vreodată transcrisă sau catalogată în întregime.
Astăzi, cercetători din Israel și Europa speră să inaugureze o nouă etapă în explorarea acestei „Biblioteci a Evului Mediu evreiesc”, folosind un instrument de transcriere bazat pe inteligență artificială. Inițiativa, descrisă de The Jerusalem Post, urmărește să transforme o arhivă adesea impenetrabilă într-o resursă accesibilă atât filologilor, cât și istoricilor sau specialiștilor în studii religioase.
O arhivă uriașă, dar fragmentară
Deși întregul fond documentar a fost digitalizat în ultimele decenii, majoritatea manuscriselor – scrise în ebraică, arabă, aramaică sau idiș – sunt fragmente disparate, rămășițe ale unor texte mai ample. Doar o zecime beneficiază de transcrieri, iar și mai puține au fost analizate sistematic.
Prin proiectul MiDRASH, cercetătorii instruiesc modele de inteligență artificială capabile să descifreze grafii medievale variate, să recunoască formule juridice, nume proprii sau structuri lingvistice, și chiar să reasambleze fragmente care au aparținut aceluiași document.
„Încercăm permanent să îmbunătățim capacitatea mașinii de a citi scrieri antice”, explică Daniel Stokl Ben Ezra, de la École Pratique des Hautes Études din Paris, unul dintre coordonatorii proiectului. Specialiștii verifică transcrierile generate automat, iar corecturile lor perfecționează treptat acuratețea sistemului.
O fereastră asupra unei lumi dispărute
Geniza din sinagoga Ben Ezra a funcționat, vreme de secole, ca un loc de depozitare pentru manuscrise religioase uzate, acte civile și documente juridice destinate îngropării rituale. Astfel s-a păstrat o arheologie a scrisului – scrisori, contracte de căsătorie, acte comerciale, predici, poezii liturgice sau note administrative – care documentează viața unei comunități evreiești cosmopolite.
Cairo, în Evul Mediu, nu era doar capitala unui sultanat puternic; era un nod al comerțului internațional și un centru al învățăturii, depășind adesea Damascul și Bagdadul în influență. Aici a predicat și s-a rugat marele filosof Maimonide, medicul personal al lui Saladin, ale cărui manuscrise se găsesc și astăzi în Geniză.
Unul dintre documentele recent transcrise cu ajutorul AI este o scrisoare din secolul al XVI-lea, redactată în idiș de Rachel, o văduvă din Ierusalim, către fiul ei stabilit în Egipt. Pe marginea documentului se păstrează chiar răspunsul acestuia, mărturisind lupta familiei cu o epidemie care devasta Cairo – o scenă de viață cotidiană ce altfel ar fi rămas definitiv tăcută.
„Un Facebook al Evului Mediu”
Începând cu anii 1890, când savanții occidentali au început să exploreze arhiva, cercetarea s-a lovit constant de dimensiunea copleșitoare a colecției. Fragmentele s-au dovedit prea numeroase, prea dispersate tematic și lingvistic. Astăzi, însă, capacitatea de a interconecta digital textele – traduse, transcrise și etichetate – deschide, după cum spune Stokl Ben Ezra, „posibilitatea de a reconstrui un fel de Facebook al Evului Mediu”.
Finanțat de Consiliul European pentru Cercetare, proiectul reunește echipe de la mai multe universități și are la bază arhiva digitală a Bibliotecii Naționale a Israelului. Inteligența artificială nu înlocuiește ochiul filologului, dar devine un instrument care poate dezvălui, în ritm accelerat, viața unei comunități ce a traversat secole de schimbări politice, comerciale și religioase.
Într-o epocă în care trecutul se reconstruiește tot mai mult prin tehnologie, Cairo Geniza își redeschide paginile, iar Evul Mediu evreiesc se lasă, încă o dată, citit.
